Maniac | H.S | Romanian Translation

Chapter 2

[ Karman's p.o.v ]

E liniște.Întreaga casă este tăcută , doar respirația mea se mai auzea.Vecinii sunt liniștiți și , de obicei , era plin de mașini care merg pe stradă și de oameni fiind pe afară bucurându-se de seară , dar acum nu mai este la fel.

Nici măcar un ciripit sau o bufniță. Singurul sunet pe care îl pot auzi este adierea ușoară de vânt și inima mea care bate tare in piept. Bătea atât de repede încât credeam că o să fac un atac de cord.

Corpul meu tremură.Pot să simt urmele de transpirație cum se scurgeau pe frunte când m-am uitat pe fereastră.Afară era beznă , cu excepția luminii lunii care strălucea prin jaluzelele mele , formând pe perete umbra pomului de afară.M-am forțat să nu mă mai uit din nou pe fereastră , încercând să-mi păstrez calmul.

M-am speriat doar gândidu-ma la ce s-a întâmplat mai devreme.Nu am putut să mă gândesc decât la omul care se uita insistent la casa mea si la modul în care mi-a făcut cu mâna , ca și cum m-ar fi putut vedea.Chiar dacă nu i-am vazut ochii , îi putea simți ațintiți pe mine.

Dar ceea ce mă speria cel mai mult era întrebarea : De ce se holba numai la casa mea?Sunt o mulțime de case pe stradă , de ce se holba la a mea?El ar putea fi chiar acum în casa mea și eu nu aș ști.O să ascult toată noaptea ca să fiu sigură că el nu este în casa mea sau că încearcă să intre.

Nu știam că plâng până ce nu am simțit o lacrimă rostogolindu-se pe obraz si căzându-mi pe mână.Mi-am șters rapid lacrimile scăpându-mi un suspin.Am pus repede mâna la gură deoarece nu vreau să scot nici un fel de sunet.

Este aproape 4 dimineața și nu pot merge la culcare.Oricum nu vroiam să dorm.Dacă mergeam să dorm , ceva se poate întâmpla și eu nu voi ști nimic.Aș prefera să fiu trează dacă ceva se întâmplă , așa că îmi forțez ochii să rămână deschiși.

Poate aș putea să merg la mătușa mea , dar probabil doarme și nu aș vrea să ies afară.Aș putea să o sun pe mama , dar ei acolo nu au semnal...sau poate au?

M-am ridicat din pat și mi-am luat telefonul.Am așteptat ca ecranul să se deschidă înainte să merg la contacte și să o apelez pe mama.Mi l-am dus la ureche si ascultam tonul de apel, pierzând orice speranță ca ea să raspundă.

Când i-am auzit căsuța vocală , am aruncat telefonul în pat.Mi-am acoperit fața cu mâinile și am încercat să-mi opresc suspinele.Asta este cea mai înspăimântătoare situație care s-a întamplat in viața mea și sunt pe cont propriu.

Poate mama avea dreptate.Știa că ceva se va întâmpla.Poate ar fi trebuit să merg cu ei , dar am insistat să stau acasă singură. Poate ar fi trebuit să-i spun să stea acasă cu mine , dar nu îi puteam face asta.Ei așteptau excursia asta cam din totdeauna si eu nu puteam să ruinez asta.

M-am ridicat după pat când am auzit un ciocănit.Imediat m-am uitat la geam , dar stateam la etaj.Nimeni nu putea să ciocăne.Trebuie să vină de jos deoarece doar camera mea și a fratelui meu este la etaj.

Trecând pe lângă pat mă îndreptam spre ușă.Am deschis-o și m-am uitat pe hol expirând ușor când nu am văzut nimic.Am fugit pe hol și m-am îndreptat spre camera fratelui meu apucând bâta lui de baseball din fier.Nu era cea mai bună armă , dar era ceva.

Am ieșit încet din camera lui și mergeam ușor pe hol oprindu-mă în fața scărilor.Nu puteam vedea nimic , era întuneric prin tot parterul exceptând lumina lunii care strălucea pe fereastră.Am început să cobor scările , sărind de fiecare dată cand ele scârțâiau sub picioarele mele.

M-am oprit când am auzit ciocănind din nou.De data asta se auzea mai tare , făcându-mă pe mine să mă panichez mai rău.În final am ajuns la baza scărilor și am aruncat o privire în jur și încă una la etaj .

M-am uitat atent în living nevăzând nimic înainte să mă uit la bucătărie.M-am întors spre scară și am clătinat din cap.

"Karman" Mi-am spus . "Ești doar paranoică.Ai auzit lucruri , mintea ta sigur îți joacă feste.Ești obosită , trebuie doar să te culci și totul va fi în regula maine dimineață."

Asta nu a fost un accident.Am privit spre fereastră , văzând pe cineva care încerca să vadă printre jaluzele , iar atunci am înghețat de frică.

Persoana s-a dus spre ușă și a încaput să bată cu putere în ea.Am renunțat la bâtă și am început să fug cât de repede am putut la cea mai aproape cameră , în care , spre fericirea mea se afla un dulap mic.Am închis și incuiat ușa înainte de a mă ascunde în spatele dulapului , lipită de perete.

M-am lăsat în jos pe perete când am auzit ușa din față că s-a deschis și pași pe hol.Mergea atât de apăsat încât poza noastră de familie a căzut și s-a spart.Mi-am acoperit gura cu mâinile scăpând un tipăt în șoaptă.

Lumina din livind s-a deschis , făcând să lumineze pe sub ușă.Am auzit pași si uși deschizându-se si închizându-se după câteva minute.Sunetele se auzeau din ce în ce mai aproape de mine.

"O bâtă de baseball , o amărâtă de bâtă de baseball?Asta-i alegerea ta pe post de armă?Ești o fată stupidă.Esti o fată stupidă , stupidă."

Forma cuiva la câțiva metri depărtare s-a oprit în fața unei uși chicotind.Mânerul ușii se auzi rotindu-se și deschizându-se.Persoana a oftat si a plecat departe de ușă.Am sperat că poate a renunțat și a plecat , dar am auzit dulapurile din bucătărie și sertarele deschizându-se și închizându-se.

Am auzit persoana întorcându-se de unde rămăsese și a lovit cu ceva clanța.Aceasta a căzut pe jos , făcându-ma să sar puțin.El se apleacă puțin uitându-se prin broasca ușii și chicoti împingand ușa deja deschisă.

Nu puteam vedea clar fața lui sau cine era , dar el putea să ma vadă.A venit spre mine și s-a lăsat pe vine , luându-mi barbia între degetul mare și cel arătător obligandu-mă să mă uit în ochii lui.

"Te rog nu mă răni.Te rog nu mă răni."Am șoptit plângând când acesta a aplicat presiune de bărbia mea.

"Nu te îngrijora baby girl , nu te voi răni...Încă."

~~~~~~~~~~~~~

Acest capitol îi este dedicat lui RalucaPaiu

Și al treilea capitol este rezervat.Cine mai vrea dedicație să-mi mai zică.

Maine s-ar putea să urmeze next la 'UnHuman' :*

Noapte buna :*

P.S - Scuze de greșeli , dar este seară și na....Am promis că pun azi next așa că....

P.S.S - Am folosit 'baby girl' deoarece mi se pare că sună mai bine decât 'fetițo'