Nu a mai avut prieteni până acum și nici nu o să aibă în continuare. Decât un dușman.
Tatăl lui Min Yoongi a primit un alt post în compania unde lucrează, iar acum trebuie să-și schimbe orașul. Vor merge în Jeju pentru a începe o noua viața. Asta î...
Stăteam pe scaun în fața directorului. Jeon era între mine și corcitura aia înaltă.
- Cum vă cheamă?
- Vreți să spuneți că mi-ați uitat numele? Dacă îi spun tatei...
- Ok, Kim Namjoon, bifat. Tu?
- J-Jeon Jeongguk...
- Ok. Tu ăsta care stai ca la bar?
- Min Yoongi.
- Aaah, tu ești elevul nou? Ți-ai făcut "bine" introducerea chiar din prima zi și prima oră.
- Mersi.
- Nu era laudă. Tu ăsta micu, de ce ești ud?
- L-o udat un tip aseară de încă nu s-o uscat. spune Nam-magiun începând să râdă.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
- Gata, Kim Namjoon. Jeon Jeongguk, du-te, spală-te și schimbăte.
- D-da...
Când Jeon Jeongguk se ridică, se dezechilibră umpic, dar l-am prins. Cred ca l-a lovit tare. I-am șoptit să treacă pe la cabinetul medical, iar el a dat a aprobat din cap.
- Acum tu, Min Yoongi. De ce l-ai lovit pe Kim Namjoon?
- Pentru că își bătea jos de Jeon Jeongguk, iar când i-am spus cu frumosul să înceteze, nu a făcut-o.
- De ce ai crezut că tu trebuie să-l oprești?
- Pentru toți ignorau? Până și profesori! Ce școală e asta?!
- Gata cu asta! Nu trebuia să-i dai un pumn în față!
- Da! Aprope mi-ai spart nasul, fă!
- Oh, nu e spart deja? Îmi cer mi de scuze, la cum arată nasul tău credeam ca deja e în descompunere...
- Am uitat să râd.
Mă uit furios la borcanul înalt cu magiun și el lafel la mine. Directorul dă tare cu pumnul în masă și tresărim, întorcându-ne spre el.
- Deja v-am sunat părinții și vor venii încurând.
- Ce? L-ați deranjat pe tata de la servici pentru pramatia ăsta?
- Pe cine faci tu pramatie, copil in-vitro ce ești?!
- Nu, nu ai spus asta!
- Oh ba da!
- Stop acum! Namjoon, va venii secretarul tatălui tău. La tine, Yoongi, vine tata.
- Aish...
Am așteptat cam un sfert de oră până au ajuns "reprezentanții" noștri. Tata ia loc lângă mine și se uită îngrijorat.
