Titan

20

- Silver! Probează rochia asta odată și promit că te las în pace! aproape strigă Raphaela la Silver pe holurile căminului.

- Am spus că nu vreau să merg! răspunde hotărâtă Silver.

Fiind aproape vacanța de iarnă și tot odată momentul în care se organizează un bal, toți elevii din anul 4 sunt invitați, dar nu și obligați să participe. Silver nu are vreo intenție să participe, considerând că nu e necesară vreo festivitate. Nici măcar nu și-a cumpărat rochie, dar s-au ocupat colegele ele de tot, ba mai mult: au decis cine să îi aranjeze părul și să o machieze.

- Te-ai certat cu Adam sau ce? întreabă Raphaela îmbufnată.

Silver se oprește brusc din mers și îi acoperă gura, apoi privește în laterale în căutarea persoanelor care mai bine nu ar asculta conversația.

Kaena a reușit să afle de relația lor, nu de la Silver ci de la Adam, dar în mod indirect, cotrobăind prin mintea lui. Până la urmă s-a decis și le-a spus și celorlalți, dar nu s-a discutat pe subiect. Au rămas prea uimiți ca să revină asupra subiectului.

- Nu. Nu vreau să vin pentru că e agitație prea mare și nu merită să depun atât efort.

- Te rog! Te rog! Te rog!

Raphaela îți împreunează degetele de la mâini la piept și face ochi mari, ca de cățel în ploaie. Silver nu îi cade în plasă și își dă ochii peste cap.

- Mai sunt două săptămâni, dă-mi pace te rog frumos. Am pe conștiință testările, ceea ce ar trebui să ai și tu. Nu sunt la fel de ușoare ca cele scrise, deci nu te mai juca pe holuri.

Raphaela e mândră de sine, știind că mai are o șansă și cu siguranță o va convinge într-o perioadă de două săptămâni, fiindcă se va simți prea presată.

Orele de curs fiind abia terminate, se schimbă în ceva mai lejer și se îndreaptă spre clădirea în care se află Adam. De când a ajuns la academie de la conac, a fost foarte grijuliu cu ea, mereu petrecând puținele momente pe care le au libere împreună. A fost plecat la castel pe o durată de două zile, dar nu a apucat să se explice. A fost ceva spontan.

- Silver! îi distrage atenția Kaena care stă sub unul din copacii din curtea interioară.

- Da? întreabă nedumerită Silver

- Nu te duce.

- Poftim?

- Nu te duce la Adam. E ocupat acum. Are un musafir în birou.

- Dar e trecut de ora ședințelor cu publicul.

Kaena își ferește privirea, după își împreunează mâinile sub cap și se lasă greoaie pe iarba proaspăt tăiată.

- Kaena! îi pronunță Silver numele apăsat, fiind sigură că ascunde ceva.

- Sau mai bine mergi. Nu sunt în stare să îți explic ce e acolo.

Silver rămâne frustrată de declarația prieteni ei, dar nu îi pune mai multe întrebări. Probabil a aflat informația pentru că a intrat în capul lui. Nimeni, în afara lui Silver nu e obișnuit cu puterea fantomatică al Kaenei, reușind să intre în mintea oamenilor fără ca aceștia să observe măcar.

Silver își continuă drumul spre clădire, iar la intrare, ca de obicei la ora aceea, secretara nu mai este prezentă, așa că se autoinvită spre biroul lui Adam. Când ajunge în dreptul ușii, ce este foarte puțin deschisă. Din interior se aud râsetele unei femei. Silver bate de două ori în ușă și apoi intră în birou.