Capitolul 2
Am lasat-o pe Rianna la internatul ei, unde urma sa intreprinda tot felul de activitati precum literatura, matematica, limbi straine, muzica si altele. Antrenamentele de arte martiale le facea cu mine. Novicii se antrenau in particular cu mentorii sau pana la stagiul 4, cand incepeau antrenamentele de grup in paralel cu cele cu mentorul. Trecusem prin asta, chiar imi placeau, dar acum nu mai aveam voie sa particip la ele, dat fiind ca eram din nou la gradul 3.
Am aruncat o privire fugara pe orar, in timp ce Kara ma ducea catre internatul meu.
09:30-10:30- sociologie
10:35-11:35- alchimie
11:40-12:40-psihologie
12:45-13:30-pauza de pranz
13:30-14:30-filosofie
14:35-15:35-sport (inot, echitatie, atletism, tenis de camp, volei, patinaj, handball)
15:40-16:40-scrima
In restul timpului liber, studentii vor stabili impreuna cu mentorii programul de antrenament individual, precum si antrenamentul primar, daca este cazul.
M-am uitat fix pe randul pe care scria "sport". Trebuia sa aleg unul dintre sporturile trecute in paranteza, pe langa scrima si artele martiale care erau obligatorii.In trecut practicasem inotul, dar acum stiam ca imi va aminti prea mult de Laurent si de viata mea trecuta, Nu aveam nevoie de o suferinta in plus, asa ca mi-am luat gandul de la inot. Nu imi placea mingiile de niciun fel, asa ca am taiat din start de pe lista tenisul, voleiul si handballul.
-Hmm, ce sport sa aleg? am spus cu voce tare.
O "mirosisem" pe Kara din prima si mi-am dat seama ca atat astepta sa isi reia trancaneala si sa faca sapaturi despre mine.
-Ce sport faceai inainte?intreba ea.
-Inot. Dar as vrea sa incerc altceva.
-Eu fac patinaj, spuse mandra.
Acum stiam ce sa nu aleg. Oricum, patinajul mi s-a parut intotdeauna un sport pentru pausile Barbie.Poate echitatia? Nu am o inclinatie spre animale. Atletismul parea plictisitor, dar e tot ce mi-a mai ramas.
-O sa iau atletismul, am spus eu.
-Sigur?intreba ea. Am auzit ca e dificil, se cere atat viteza mare cat si rezistenta la alergat.
O incercare slaba de a afla cat sunt de pregatita.
-Cred ca ma descurc cat de cat, am spus. Uneori, cand nu ma descurc la antrenament, Sebastian imi da pedeapsa cate 10 ture de teren de alergat.
Kara rase. Eu m-am incruntat la ea, pentru ca nu era o gluma.
M-am uitat la ceas: 12:30. Aveam timp sa imi las bagajele si sa ajung la cursurile de dupa pranz.Kara m-a condus pana la camera mea in care dormeam singura, dupa cum aratau lucrurile.Era o camera alba, monotona, cu doua paturi de o persoana, un dulap si o masa de scris. Celelalte lucruri ale mele precum laptopul, restul hainelor si a obiectelor de uz personal fusesera transportate de la masina in camera si acum stateau ingramadite in mijloc.
M-am trantit pe unul dintre paturi si am constatat nervoasa ca are o saltea tare. Nu sunt prea pretentioasa de fel, dar cand vine vorba de dormit sunt ca printesa cu bobul de mazare. M-am ridicat din pat si mi-am scos un rucsac mai mic din bagaje in care mi-am aruncat doua caiete si o pereche de pantaloni de trening si un tricou pentru ora de sport.
M-am privit in oglinda de pe usa de la dulap. Nu ma straduisem sa ma imbrac intr-un fel, pur si simplu aruncasem toate hainele si obiectele mele in valize si pusesem pe mine ce nimerisem, mai exact o pereche pe blugi deschisi la culoare, o bluza bleo si o pereche de tenesi albi. Nu aratam in niciun fel. Poate dor cu cativa ani mai mare. Aveam ochii umflati si niste cearcane mari dupa cele doua nopti intregi de plans de dinaintea plecarii.
