Într-o altă viață

Capitolul 3

Nu suportam să fac ce spun alții, mereu am făcut totul după bunul plac. Eram într-o situație din care nu știam cum să ies. E prima dată când, tata, mă obligă să fac ceva... Am ales să tac pentru moment și am mers în camera mea.
La prima oră a dimineții, telefonul sună fără încetare:

Andra: Neața! Cum ai dormit știind că nu ți-ai invitat prietenii la petrecere?
Bianca: N-a fost organizată de mine...
Andra: Felicitări! Sper să fi fericită cu Andrei!
Bianca: Ce?! De unde ști?
Andra: Toată lumea știe!
Bianca: Nu vreau să mă căsătoresc!
Andra: Hai să ieșim!
Bianca: Bine!

Mă îmbrac și merg la cafenea. Când am ajuns, Andra și prietenii mei erau deja acolo.

- Nu credeam că te vei căsători așa de repede! îmi spune Andra

- Crezi că îmi doresc acest lucru?!

- Credeam că îl iubești pe Andrei... îmi spune, prietena mea, Diana

- Eu zic s-o lăsați în pace, acceptă mai greu căsătoria! spune Cosmin

- Înseamnă că astea sunt ultimele tale zile de libertate! îmi spune Liviu

- Vreți să tăceți? Mă sunt destul de rău și fără să vă aud pe voi!

- Ar trebui să fi fericită, Bianca, vei fi într-o relație serioasă de acum! îmi spune Andra

- Nu sunt de acord! Andrei și-a pierdut mințile!

- Vă iubiți! Asta contează!

- Presupun!

Mă hotărăsc să plec, nimic nu mă poate înveseli. Am rămas pusă pe gânduri și sunt pe cale să mă lovesc de un domn înalt.

-  Ești bine? Ești nemulțumită de serviciile noastre de servire?

- Nu, doar că nu mă simt prea bine... îi răspund

- S-a întâmplat ceva? mă întreabă el

- Ai vrut vreodată să fugi, de tot?

- Dar am făcut-o deja!

- Atunci spune-mi... Ce trebuie să facă o fată pentru a avea o noapte frumoasă?

- Termin în 10 minute, îți voi arăta ce poți să faci! Apropo, numele este Matei!

Sper doar să nu întreacă măsura, deși aș putea accepta orice la cât de bine arăta băiatul. Merit să mă distrez!
L-am așteptat la o masă să-și termine treaba. Matei se apropie de mine și întinde mâna pentru a mă ajuta sa mă ridic. Simt cum mi se înmoaie picioare când parfumul său îmi invadează simțurile.

- Dacă stau să mă gândesc, mă poți conduce acasă! îi spun în timp ce îl privesc din cap până în  picioare

- Ce îndrăzneață ești! Cred că sunt pregătit de o provocare...

- Să te văd!

L-am lăsat să mă conducă acasă, dar un impuls nebun m-a făcut să-l târăsc până în camera mea. Nu-mi vine să cred că așa se va sfârși ziua. Este aici, în camera mea... Iartă-mă, Andrei!

- Pleci? îi spun surprinsă când încearcă să părăsească camera

- Nu ar trebui?

- Cred că avem multe de discutat!

- M-am gândit la ceva mai bun decât de stăm de vorbă.

Matei mi-a înțeles intenția și își lipește buzele de ale mele. Era o atmosferă plăcută între noi, el mă acoperea cu sărutări în timp ce mă dezbraca ușor. Momentul n-a durat mult, brusc se aprind luminile în cameră.

- Supriză! spune Delia, dar îi pică fața atunci când ne vede

Sar ca arsă din pat, neștiind ce ar trebui să fac.

- Delia... Eu..

- Așteaptă să afle, Andrei! îmi spune Delia.

Intru în panică, o apuc de mână încercând s-o opresc:
- Nu-i spune! Te rog, nu-i spune!

Delia mă împinge și iese afară. " Ce mă fac? Andrei va înnebuni când o să afle... " Îl privesc pe Matei, stătea în pat, dezinteresat de tot ce se petrece.

- E mai bine să pleci!

- Îți las numărul meu, mă suni să terminăm ce am început! îmi spune Matei și mă sărută pe obraz

Știu că nu mi-am dorit căsătoria, dar acum regret cele întâmplate... Cum voi putea să-l privesc pe Andrei în ochi? Am rămas rușinată în camera mea. Aș fi putut să-l sun să-mi cer iertare, dar n-am făcut nimic...

Primesc un mesaj de la el:
Andrei: Cum ai putut să-mi faci așa ceva?
Bianca: A fost o rătăcire de moment!
Andrei: Rătăcire?!
Bianca: Da, o rătăcire! Am multe de descoperit în viață, dar promit că mă voi întoarce la tine! Să mă aștepți!

Convorbirea se întrerupe. Știam că mă iubește și m-ar fi iertat, cum o făcea mereu... Doar că acum am nevoie să mă gândesc mai mult la mine.