His manager

>21<

Jennie : Jungkook cred ca ai ceva sami spui ...

Jk : Eu ? Eu nu am nimic să-ți spun...

Jennie : Jungkook ...

Jk : Ce e ?

Jennie : Ai insomnii așa-i?

Jk : Să zicem că da ...

Jennie : Uite cum facem , diseară vin la tine să-ți aduc ceva de insomnii ,bine ?

Jk : Dar-

Jennie : Am plecat !

Nu am nevoie de nici un leac cand defapt ea era,  sper doar ca va veni .
După ce lucrez încă puțin, merg acasă , mai astept încă puțin până se face 23:00 vad ca nu mai vine , imi iau o bere si ma am asez pe canapea .

Jk : Cum credeam , nu va veni ...(in cel mai scurt timp adorm )

Pov Jennie  :

Domne cate crazy am cautat atata ceaiul asta , ma uit la ceas si vad ca e 23:30 ma îmbrac repede si pornesc spre casă lui .Alergam pe străzi:

Jennie : Doamne o sa se supere ca nu m-am ținut de cuvânt,  sper sa nu doarmă...(in cateva min ajung acasa la el , bat la usa dar nimeni numi raspunde asa ca decid să intru singura intru in casa simtind un miros puternic de alcool,  intru in living vazândul pe Jungkook pe canapea , speriată fug la el )

Jennie : JUNGKOOK TREZESTETE !!!

Jk : Jennie~....?

Pov Jungkook :

Aud niste strigăte de disperare  , incet ma trezesc .

Jk : Jennie ?(intreb eu confuz , văzînd-o cu ochii in lacrimi ) Ce cauti aici la ora asta ?

Jennie  : Esti idiot ?...mai speriat .(vad ca plânge o iau într-o îmbrățișare)

Jk : Scuze , vino ia niste apa ...dar de ce ai venit ?

Jennie : Doar ți-am promis ...(zâmbesc la cele spuse de ea)

Jk : Cumva ti-ai facut griji ca ma voi supăra pe tine ?(intreb eu cu o sprînceană ridicata in sus )

Jennie : Da ! Ce ? NU , sau adică da , nu , nu stiu...(zâmbesc din nou , de data aceasta începând sa ma îndrept ușor spre ea )

Jennie : Jungkook ce faci ?(merg spre ea pana oajung pe canpea deasupra ei )

Jk : Jennie ....

Jennie : Da ?

Jk : Te iubesc .

Hei bună,  cum vi se pare ? Multumesc mult pentru ochișori  💜