Chapter 13

93 19 1
                                    

Alice P.O.V.

Mă simțeam ciudat să fac asta dar nu aveam de gând să îl pierd iar pe Joe.Fata aia se uita cu dispreț la mine făcând sărutul si mai plăcut.

   -*tuse* Ea e Jennifer. O prietenă veche de-a mea. Spuse un prieten de-al lui Joe.

   Am saluta-o politicos apoi am plecat spre barul cu băuturi, bineînțeles însoțită de Joe. Am băut câte un shot de whisky.  Simțeam cum gâtul meu arde dar nu era o senzație tocmai neplăcută. Melodia de pe fundal era una lentă și plictisitoare , așa că am rămas la bar continuând sa vorbesc cu Joe si chelnerul de acolo.

   Mă uitam prin sală.  Toate cuplurile dansau fericite... grețos. O vedeam si pe Jennifer, statea stătea  de vorbă cu un tip, probabil iubitul ei. Stăteau pe o canapea într-un colț retras al camerei.

    Nu terminasem de analizat camera și o melodie mai ritmată a început așa că am început sa dansez cu Joe. Mă mișcăm destul de bine, deși eram puțin amețită de la whisky. Am continuat să dansăm până când o voce a acoperit muzica a cărui volum scăzuse.

    -Obiectele au fost ascunse peste tot în oraș.  Puteți lua listele cu obiecte și indicii de la masa din stânga.

  Huh? Se organizează o vânătoare de comori? Perfect.

    -Cine aduce toate obiectele primul și la timp câștigă.  Cei care nu ajung la timp cu ele vor trebui să  strângă după petrecere. Start si Bafta!

   -Hai Joe! Țipam tare încât să mă audă.

   -Ce? Credeam că vrei să rămânem aici.

   -Nu. Hai. Mișcă.  Nu vreau să strâng după ratații ăia.

  După ce am luat lista cu obiecte și indicii ne-am suit in mașină și am pornit spre primul punct.

   -Deci unde e primul loc în care mergem?

   - Cred că parcul.

  Am pornit repede spre parc iar în unul din copaci erau agățate mai multe tricouri. După ce Joe m-a ridicat ca să pot lua tricoul din copacul cam înalt am pornit spre următorul punct, lacul.

   Luna plină strălucea puternic iar reflexia din lac de hilnotiza de-a dreptul.

    Trebuia să găsim o pereche de mănuși. După ceva timp de căutat în întuneric le-am gasit. Erau atârnate de o rădăcină a unui copac desupra  unei pante abrupte care ducea direct în lac.

     -Joe! Le-am găsit.

   M-am aplecat spre ele ... și atunci piciorul meu a alunecat iar eu am cazut in apa rece a lacului. M-am panicat. Apa îmi intra peste tot. Băusem deja o cantitate mare de apa. Ultimele cuvinte pe care le mai țin minte sunt ale lui Joe care mă striga disperat. Imi pierd cunoștința.

    ...
Joe P.O.V.

-Alice?! Nu știu unde e. Am auzit doar că se apleacă să ia mănușile și apoi am auzit un zgomit dinspre lac.

   În timp ce  o căutam a ajuns și a doua echipă care era formată din Jennifer si Kevin.Le-am povestit ce s-a întâmplat și m-au ajutat să o caut.

    Luna strălucea puternic lucru ce ar fi trebuit să ne ușureze munca, dar nu. Alice era de negăsit și sunt sigur că a căzut in apa.
Jennifer P.O.V.

Sper să nu o găsim pe idioata aia. Măcar Joe va fi liber pentru mine.

  Continuam căutarea doar ca să nu dau de bănuit. Deși îmi doream din tot sufletul să fie moartă. Ma plimbam liniștită pe lac "în căutarea lui Alice" când... văd ceva întins lângă mal. M-am apropiat mai mult și am observat ca era Alice. Păcat că am găsit-o chiar eu. Acum. O să moară. Am luat de braț și am târât-o până în apă și deodată îl aud pe Kevin cu mă strigă și se îndreaptă spre mine.

    -Ai găsit-o!

    -Da. Acum o trăgeam la mal...  Kevin ești un inutil. Trebuia să stai departe de mine. Acum Alice era moartă.

    Joe ajunge și el lângă noi și o vede pe Alice leșinată pe mal.

    -Cred că a înghițit multă apă.  Trebuie să facem ceva.

    -Jennifer!? Nu ai făcut un curs de prim ajutor?  Îmi spune Kevin și îmi vine să îl strâng de gât apoi să îl arunc în lac.

   -Ba da... spun cu jumătate de gură.

   -Fă-i respirație gură la gură.

  O cred că glumești.  Eu vroiam să o arunc în lac iar acum trebuie să o salvez? Karma? Ești o târfă.
Alice P.O.V.

M-am trezit. Dar nu eram în lac sau pe malul lui. Eram în întuneric.  Era totul negru. Încercam să strig, dar vocea mea e blocată de o forță ciudată. Am început să merg. Mergeam și mergeam fără sens. Nu era nimic. Eu eram în acel nimic.M-am așezat jos și așteptam.

  Ma gândeam unde sunt , ce se va întâmpla și deodată aud un zgomot. Ma îndrept spre zona zgomotului și ma împiedic de ceva. Îl ating ușor și îmi dau seama că e un suport, o lumânare și un pachet de chibrite. Am aprins repede lumânarea cu unicul chibrit din cutie.

   Lumânarea facea lumină, dar eram tot în nimic. Totul era negru. Eram într-o cutie fără sfârșit.  Am așezat lumânare lângă mine și m-am așezat iar jos. Am observat că aveam o zgârietură la gleznă.  Probabil o aveam de când mă împiedicasem. Îmi curgea sânge, dar nu simțeam nimic. Oare... eram moartă?

EHEHE. Credeți că Alice e moartă?  :>

Another life...Another loveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum