Două Inimi Frânte

Doar prieteni

Razele soarelui pătrund în cameră.Capul îmi zace pe pieptul lui Carlos,respiră regulat,ceea ce înseamnă că încă doarme liniștit.Piciorul meu drept zace peste corpul lui,iar mâna lui stă pe coapsa mea,maioul care mi l-a dat s-a ridicat mai mult decât trebuia.Cum de am ajuns în poziția asta?

Încerc să mă mișc încet,dar îmi simte mișcarea și mâna lui se încordează pe coapsa mea ținându-mă mai strâns.

-Stai unde ești,șoteptește cu glas răgușit,îmi ridic privirea spre el,are ochii încă închiși,un mic zâmbet îi apare pe față,razele de soare se joacă pe chipul lui.E atât de frumos.

Trebuie să-mi revin,asta nu e sănătos.

- Trebuie să merg la colegiu,dacă mai stau voi întârzia,spun și încerc din nou să mă mișc,dar mă strânge din nou de coapsă.

- Sunt sigur că ești o elevă exemplară și nu ai mai lipsit sau întârziat până acum,în ciuda faptului că vrei să arăți ca o fată rea,deci nu se va întâmpla nimic dacă vei întârzia o dată în viață.

Își deschide pleoapele și mă privește blând.Chiar aș vrea să rămân,nu mă deranjează să întârzii,dar sunt sigură că deja am întârziat,chiar dacă el nu sesizează asta.

- Îmi pare rău Carlos,dar chiar trebuie să plec,șoptesc și mă ridic din pat.

Nu mă mai oprește,se întoarce pe burtă și își așează capul pe mâini,urmărindu-mă cum plec spre baie.

-Găsești în dulapul de sus din baie de tot de ce ai nevoie,îmi strigă în spate.

Strig un mersi,apoi închid ușa la baie și chiar găsesc în dulapul de sus o periuță de dinți nouă și chiar un pieptăne de păr.

Mă remuz la îmi spăla dinții și pe față,mă schimb în hainele mele și îmi pieptăn părul negru,lasândul liber pe spate.Am moștenit culoarea părului și a ochilor de la tatăl meu,mi-a plăcut mereu cum se îmbină cu pielea mea albă,exact ca cea a mamei.Mătușa Ella a spus mereu că sunt un mix din trăsăturile mamei și ale tatei.

Ies din baie și observ că Carlos a adormit la loc,mă mișc pe vârful degetelor,ca să nu-l trezesc,pun mână pe clanță,o răsucesc ușor și aproape o deschide,dar se izbește la loc.
Mă întorc,un Carlos somnoros stă în fața mea și nu cred că am văzut pe cineva mai sexy decât el.

Își plasează mâinile de ambele părți ale capului meu.Se apleacă ușor și mă sărută pe frunte,picioarele mi se fac de jeleu și cred că o să cad,fruntea mea a devenit locul lui preferat pentru a sărut,iar pe mine mă arde de fiecare dată.De această dată nu se oprește doar la frunte.Următorul sărut îl plasează pe obraz,se dă puțin înapoi,iar sunt la fel de stupefiată,nu sunt în stare să mă mișc.Se apleacă și mă sărută în colțul gurii.

Știu ce urmează, nu pot permite asta,a pătruns mai departe de zidurile mele decât orice alt băiat,inima mea e din nou în pericol,trebuie să fac ceva sau voi fi pierdută.

E aproape să mă sărute,găsesc putere în mine și îmi pun mâna pe pieptul lui.

-Carlos,noi suntem...doar prieteni,reușesc să articulez,încerc să-i susțin privirea,dar își ascunde ochii de mine,nu l-am rănit,nu?

-Desigur,Izzy.Doar mă jucam cu tine,spune și rânjește mândru de sine,se retrage înapoi și începe să râdă cu poftă.

Acum asta a durut pentru mine și nici nu am idee de ce.

- Nu ești genul meu Izzy,fără supărare,ok?spune și îmi zâmbește calm acum.

Bine,Carlos.Jocul ăsta poate fi jucat în doi.