the Blue eyes-V.l / blue vs. brown

15. Ciudat

M-am trezit în călduri. Brațul greu al lui Antonio mă ținea captiva, iar picioarele lui erau strânse în jurul meu. Picături de sudoare îmi gadilau pielea.

Furnicături îmi străbăteau ceafa. Respirația regulata a barbatului semi-dezbracat îmi lovea pielea infierbantata.  Am încercat sa mă mișc, dar simplul lui mârâit m-a înfricoșat.

Am încercat sa-i dau jos mana de pe talia mea, dar am ajuns cu fata la el. Ochii îi erau închiși și fruntea perfecta fără niciun fel de rid. Ai spune ca la vârsta sa și la cât de des se încruntat ar avea vreo imperfecțiune,  dar nu era așa.  Am intrat scurt într-un holbat indecent.

Privirea mea îi urmarea linia maxilarului, spre gat, piept și mai jos, pana ce am văzut materialul alb. Banda neagra îi înconjura frumos soldurile, dar ce se afla mai jos mi-a oferit un moment de jena absoluta. Era excitat.

  În somn. Îmi ridic privirea sa-mi dau seama dacă s-a trezit și am fost ușurată sa văd ca încă părea adormit. Mi-am coborât din nou privirea și din simpla curiozitate, mi-am ridicat genunchiul.

Vroiam doar sa simt cât de tare e. O singura atingere în mai puțin de jumătate de secunda mi-am răspuns la întrebare.  L-am mai privit o data, când am încercat sa-mi duc mana pe aia.

Priveam curioasa ridicatura ciudata din lenjeria sa. Am pus întâi un deget mangaindu-i bărbăția.  Era interesant cum se ridica și cum luam degetul se întorcea la poziția inițială.  Era amuzant și am scapat un chicot înainte sa-mi îndepărtez degetul din nou.

"Văd ca-ți place sa mă chinui. " o voce incredibil de groasa și ragusita, făcu ecou în camera.

Mi-am ridicat speriata privirea, observând ca Antonio se uita la mine atent, ochii săi sclipind cum nu am mai văzut niciodată. Îmi mușc interiorul obrazului, pana când mă trezesc cu barbatul de lângă mine, peste mine.

"Putem juca jocul ăsta în doi." Spune privindu-ma pervers. Fac ochii mari speriata de ceea ce tocmai a spus.

El râde de reacția mea și se da jos de pe mine.

"Poate altădată. " Spune și mă săruta pe frunte. "Mă duc sa fac dus, dacă vrei sa mănânci du-te la una dintre menajere și spune-le ce vrei." Mă informează intrând în baie. "Orice, dar fără ciocolata. Nu am vrea sa ai diabet." Spune scoțând uși capul. Mă uit incruntata la el și scot limba când intra în baie.

Mă duc în des singura sa-mi caut ceva mai normal de îmbrăcat. M-am schimbat în ceva lejer când din curiozitate mi-am plimbat mâinile printre lucrurile lui Antonio.

Am trecut de rafturile de lenjerie și tricouri normale. Sertare cu butoni și cravate frumoase, până la șosete și câteva rafturi pline cu diverse sticluțe de parfum. Am luat unul și l-am dus la nas. Mirosea a el. Toate. Un lucru însă îmi atrase atenția.

  M-am uitat scurt spre ușa,  sa văd dacă Antonio e pe acolo, după care-mi întorc privirea spre cutia din spatele costumelor sale. Am scos-o și am suflat praful care se afla pe ea. M-am încruntat.  Am studiat-o putin pana ce am observat ca avea un fel de lacăt.

Cine ar pune un lacăt la o cutie? Am auzit apa oprindu-se semn ca a terminat dusul, așa ca am lăsat cutia în locul inițial.  Am ieșit din des singura și am coborât la bucătărie.

L-am spus menajerelor ce vreau, după care am intrat scurt în biblioteca. Am verificat dacă dosarul mai era acolo, după care m-am întors în sufragerie sa-l aștept pe Antonio. 

La scurt timp am simțit cum capul mă durea și ameteam. Mi-am dus cele doua mâini la tâmple,  masandu-le. Am oftat puternic uitandu-se la ușă.  Antonio nu apăruse și deja îmi făceam griji. Am dar sa mă ridic când i-am auzit vocea.