*Perspectivă Jungkook*
Capul mă durea îngrozitor, abia pot închide un ochi. Nu pot sta așa, trebuie să merg să iau o pastilă.
M-am dat jos din pat, punându-mi un tricou pe mine. Am luat perechea de papuci pe care domnul Ianis mi-a oferit-o, apoi am ieșit din cameră.
Era întuneric, așa că am aprins lanterna telefonului pentru a nu mă lovi.
Am coborât la bucătărie, căutând prin sertare pastilele. Tatăl Clarei mi-a spus că pastilele sunt aici, dar unde mai exact?
Mi-am dus mâna la ceafă, frecându-mă ușor. Trebuie să întreb pe cineva, altfel voi muri din cauza durerii ăsteia de cap persistente.
Am urcat înapoi la etaj, oprindu-mă la capătul scărilor. Aș putea merge să-l întreb pe domnul Ianis, dar pot merge și la Clara.
Voi merge la Clara.
Am zâmbit, bătând încet la ușa ei. Nu se auzea nimic. Am ridicat din umeri și am intrat, uitându-mă prin cameră.
"Clara, trezește-te" șoptesc în timp ce stau proptit în ușă.
"Mă auzi?" întreb. Mă apropii de pat.
"Ești acolo?" ating plapuma. Ceva moale era sub ea, prea moale pentru un corp de om. Mi-am ridicat o sprânceană. Am dat plapuma la o parte.
Amuzant, nu era nimeni. A fugit de acasă în toiul nopții?
Mi-am acoperit fața cu mâinile, încercând să nu râd.
"Ce copilă. Oare ce părere ar avea tatăl ei despre asta?" am zâmbit. Aș merge în acest moment la el și i-aș spune ce "cuminte" este fetița lui scumpă, dar am o idee mai bună.
Am mers în camera mea cu gândul de a-mi lua telefonul. L-am sunat pe unul din prietenii mei cu care am vorbit mult despre Clara.
"Alo? Ce faci?" întreb imediat ce el răspunde.
"Ce mama naibii pot face la ora asta, Jungkook?" îmi răspunde Hoseok înfuriat. M-am amuzat.
"Te-am sunat cu o rugăminte. Știi cumva unde este Clara acum?" îl întreb.
"M-ai sunat pentru asta?" îmi răspunde enervat.
"Scutește-mă cu copilăriile astea și răspunde-mi la întrebare" îi spun la fel de nervos.
"Pff, stai o secundă. Se îndreaptă spre un club, îți voi da adresa imediat" spune. Am zâmbit satisfăcut, apoi am închis.
Fetița tatei merge prin cubluri, în timp ce e logodită.
Mă amuză toată situația asta, se pare că nu o cunosc așa bine , deocamdată.
M-am îmbrăcat rapid cu ceva potrivit pentru club, nu puteam să pierd toată distracția.
*Perspectivă Clara*
Fumul de țigară și mirosul persistent de alcool mi-au invadat nările. Deja voiam acasă. M-am uitat în jur, numai bărbați prea în vârstă pentru un club peste tot, studiind orice ființă de gen feminin din cap până în picioare.
CITEȘTI
~Your Voice~
FanficClara, în vârstă de 25 de ani, este obligată de tatăl său să se căsătorească cu fiul unuia dintre traficanții de droguri, aproape cel mai renumit. Ea împreună cu logodnicul ei planifică o "evadare" din această situație, fugind la Paris...