MASCA : ⁱⁿ ⁱⁿᶠʳᵘⁿᵗᵃʳᵉᵃ ᵖʳᵒᵖʳⁱᵉⁱ ᵐᵃˢᵗⁱ | ʲᵉᵒⁿ ʲᵘⁿᵍᵏᵒᵒᵏ

If I...would fight

- Zi-mi că nu a plecat iarăși, mormăi masându-si tâmplele, sub privirea încordată a brunetului.
- Nu chiar...,zâmbi stânjenit, mutându-si toată atenția pe sticla din mâna sa, luând o înghițitură.

Bruneta îl scană bănuitoare, oftând exasperată.

- Jin și-a băgat coada, iar tu știai de asta, asa-i? întrebă ofticată, băiatul scuipând toată băutura, ștergându-si stresat buzele.
- Bineînțeles că nu! De ce ai crede asta, se apără repede, încercând să pară cât mai credibil.
- Chiar nu înțeleg de ce te mai obosesti să negi. Nu știi să minți, își dădu ochii amuzată peste cap, băiatul bosumflandu-se.

- Ok, să zicem doar că știu unde a plecat, mai exact în oraș. Știu de la Jin, surâse încercând să mai relaxeze atmosfera.

De ceva timp Demi, avea un nou obicei de a se furișa și a pleca undeva numai de ea știut și mai nou și de Jin, care nu s-a putut abține și i s-a scăpat și lui Yoongi.
Se pare că micuța, mai nou albăstruie, spre supărarea lui IU, era îndrăgostită până peste cap de cineva.

Și bineînțeles că Jin nu a putut decât să se bucure pentru ea, ajutându-o să se întâlnească cu iubitul ei, Yoongi doar fiind la curent cu cele întâmplate.
Dar se simțea vinovat chiar și așa. Pentru că ascundea ceva de brunetă, dar adevărul e că fata nu ar fi reușit să accepte faptul că " micuța" ei surioară se întâlnește cu cineva. Era mereu îngrijorată in legătură cu prietenii albăstruiei și mereu încerca să afle tot despre ei.

Cum ar fi putut să-i spună că pe acest Suho, nici măcar nu-l găsea în baza de date? Dar putea fi o eroare,nu? Se mai întâmplase, nu trebuia să dramatizeze așa. Până la urmă Demi era o adevărată adolescentă ce avea nevoie de puțină independență.

Zâmbi mulțumit de gândurile sale, bruneta privindu-l ciudat.

- Tu auzi măcar ce-ți spun eu aici, bolborosi supărată, băiatul zâmbind vinovat, negând. Of, ziceam că dacă știți ceva mai mult decât faptul că a ieșit în oraș, să-mi spuneți. Nu uitați că Demi e o fire destul naivă și vreau să o știu în siguranță.

Și brusc toate gândurile lui Yoongi se evaporară, acesta rozându-si stresat unghia.
Dacă avea dreptate și Demi ar fi putut fi în pericol cu acel necunoscut?

- În fine, mă duc să mănânc ceva, daca afli ceva mă anunți, spuse zâmbindu-i cald, băiatul simțindu-se și mai vinovat.

- Nu știu cât timp o să mai putem să ne întâlnim...Deja cred că sora mea bănuiește ceva, oftă așezându-si cu grijă capul pe umărul bărbatului, ce-i cuprinse delicat talia subțire, sărutându-i părul oceanic.
- De ce nu-i spui despre noi, atunci?

Demi oftă, privindu-l in ochii negri, alegându-si cuvintele.

- E mai complicat. Sora mea e destul de exigentă și absurd de grijulie. Nu știu cât de bine ar interpreta faptul că am o relație, murmură absentă, băiatul strâmbând ușor din nas.
- Și atunci ce facem, Demi? Ai 18 ani! Ești majoră, poți lua și singură decizii acum. Nu mai ești o fetiță, ci o femeie pentru numele lui Dumnezeu! Nu am nimic cu sora ta, ba chiar din câte mi-ai mai povestit, pare o fată și o soră minunată, dar totuși. Nu poate să-ți îngrădească libertatea și mai ales în iubire! Eu chiar te iubesc și îmi doresc un viitor cu tine..., șopti ultima parte, Demi zâmbindu-i cald, mângâindu-i obrazul, oftând.

El avea dreptate. Și încă câtă dreptate avea!

Ea chiar devenise o femeie. Nu mai era copilița care se ascundea după sora ei, de câte ori nu se simțea în siguranță.
Trebuia cumva să-și impună punctele de vedere, iar asta nu însemna că nu o mai iubește pe brunetă. Nu, nici vorbă. Doar că, pur și simplu nu-i plăcea să o dezamăgească sau supere, chiar dacă reușea asta cu brio, de cele mai multe ori. Pentru ea, IU, era întruchiparea idealului, exemplul ei de persoană. O admira și o aprecia, chiar daca poate nu arată asta prea des. Își dorea să fie că ea. Puternică, deșteaptă, ambițioasă, luptătoare și protectoare. Era liderul perfect pentru orice om.

Dar, asta era IU, nu Demi. Unde mai era și personalitatea ei, daca incerca sa o copie pe sora ei?

Brusc, albăstruia își ridică capul, un val de curaj străbătându-i venele.

- Ai dreptate! Chiar acum mă voi duce și voi vorbi cu ea. Îmi pare rău că am fost așa egoistă, încât să nu mă gândesc și la sentimentele tale și la faptul că vrei sa avem o relație normală, nu secretă!

Băiatul își ridică uimit o sprânceană, privind sceptic tânăra ce avea o atitudine mult prea vulcanică.

- Hei...nu te ambala așa. Eu doar am vrut sa discutăm despre acest subiect, nu vreau sa te cerți cu sora ta, știu cât de mult o iubești și prețuiești, îi zâmbi blând, dar fata nu părea să-l audă, simțindu-se mai hotărâtă că niciodată.

- Cum de nu am reușit mai demult să conștientizez asta! Am pierdut destule lucruri care le iubeam, dar ea le considera inutile sau periculoase.
Și tu...tu ești extrem de important pentru mine, iar ea nu te-ar accepta, cel puțin nu prea curând...Așa că a venit timpul sa lupt și eu pentru ceva! Și am să lupt pentru iubirea noastră.

Se ridică victorioasă, vântul fluturându-i haotic firele marine, Suho mușcându-si temător buza. Îi plăcea faptul că știe ce vrea, dar nu a vrut niciodată să stârnească o revoltă între cele două surori.

- Demi... ascultă-ma, nu e bine ce vrei să faci! Poate e doar prea grijulie, nu e ceva rău în asta, știi și mama mea era la f-
- Am sa te sun după ce voi vorbi cu IU. O să încerc să port o discuție cât mai pașnică, așa că nu te îngrijora, îi zâmbi fugitiv și fără să mai spună nimic, îl sărută cast, plecând grăbită, băiatul oftând îngrijorat.

- Asta nu se va termina bine....

Un An Nou fericit sunshines! 🥳

Vă îmbrățișez pe toți ❤️