Iubire rebela

Capitolul 17

Din perspectiva Miei

Imi era dor de el si trecuseră doar doua ore de cand a plecat de la mine. Aseara am adormi la pieptul lui. Nu imi vine sa cred ce repede am trecut peste greseala lui. De obicei nu iert asa usor, si sunt momente cand nu iert deloc. Nu imi place sa fiu tradata s-au luată de fraiera.

Nu stiu ce mi-a facut băiatul asta... Fara el nu ma mai simt împlinită si fericită... A-și vrea sa fie mereu langa mine... "Oare el se gândești la mine asa cum ma gandesc eu la el? Are acelasi sentimente pe care le am eu?" imi zic in gand. Gândul ca nu simte ceea ce simt eu pentru el imi face stomacul sa se strângă si senzația de greata apare imediat.

Ma imbrac rapid in ceva lejer si cobor jos... Nu am mai stat cu mama de ceva timp si ma simt vinovata....
-Mami unde esti?spun in timp ce cobor scările.
-In bucătărie scumpo, o aud pe mama strigând. Ma indrept leneș spre bucatarie si o găsesc pe mama gătind tot felul de bunătăți.
-Avem musafiri?intreb curioasa. Era mâncare pentru toata strada...
-Da... Vine tatal tau azi acasă, spune zâmbitoare. Se vedea ca ii era dor de tata.
-Da? Wow... Ce bine... Avea astept sa il vad,zic bătând din palme ca un copil mic.
-Da... Ce ai mai facut in ultimul timp scumpo, ca nu am mai vorbit de ceva timp, zice dezamăgită. Stiu ca vroia sa petreacă mai mult timp cu mine, dar viata mea se complicase foarte mult in ultimul timp.
-Mai nimic... Școală, am mai stat cu Aaron, cu Ma.... , zic si imi pun mana la gură. Nu vroiam sa ii zic inca lui mama de Mark. Nu eram pregătita pentru intrebari, dar cred ca a venit moment pentru ca o știu pe mama si nu se va lasa pana nu va afla toate detaliile.
-Ce vroiai sa spui?spune si o vad schitand un zâmbet in coltul gurii.
-Aaaa... Am mai stat cu Mark, zic rușinata.
-Cine e acest Mark?
-Cred ca e iubitul meu, ii zic eu surprinsa de cuvantul folosit... "Iubitul tau... Asta si este" imi zice constiinta si eu ma strâmb mintal la ea.
-Crezi sau e iubitul tău?imi zice mama curioasa.
-Sincer nici eu nu stiu... Imi place foarte mult de el si simt ca sentimentele mele pentru el sunt mari, numai ca nu știe ce simte el, ii mărturisesc eu. Imi place sa fiu sincera cu oamenii pe care ii iubesc.
-De ce nu il intrebi Mia?imi zice in timp ce baga o tava de fursecuri la cuptor.
-Imi este frica de răspunsul lui...
-Daca nu il intrebi ai sa ramai mereu cu indoieli, imi zice mama. Stiam ca dacă o sa vorbesc cu ea ma va ajuta sa vad lucrurile alt fel.
-Poate o sa incerc sa vorbesc cu el... Numai ca imi este teama de respingere, ii zic simtindu-mi inima in gât. Știam ce efect are când e langa mine, da nu stiam ca si in lipsa lui reacționez la fel.
-Iubirea e cel mai frumos sentiment scumpo si trebuie exploatat la maxim, pentru ca te schimba ca persoana. Te va face sa visezi, sa vrei mai mult de la cel de langa tine, sa fii tu însuți, imi spune uitându-se adanc in ochii mei.
-Mami cred ca ai dreptate. O sa ma îmbrac si o sa ma duc pana la el ca stam  de vorba,zic ieșind din bucătărie. Fug repede spre camera mea, ma schimb intr-un trening imi iau cheile si ies din casa.

În drum spre Mark ma gandeam cum sa incep si ce sa ii spun. "Daca va fugi de mine cand imi voi pune sentimentele pe tava? Daca o sa sufar?" imi zic in gand terifiata de aceste gânduri. Le arunc departe in mintea mea pentru a nu ma descuraja si mai tare.

Intru pe străduță unde stătea el si nu îmi venea sa cred ce imi vedeau ochii. Era Mark împreună cu o fata care stătea langa el si îl mângâia pe piept si un băiat înalt, brunet îmbrăcat ca un smecheras. Incerc sa ma duc mai aproape fara sa ma vada, sa ascult si eu ce vorbesc.

Nu imi venea sa cred... Eu aveam de cand sa imi declar sentimentele si el e cu alta fata.
.. Într-adevăr e frumoasa si e mai mare ca mine... Da parca spunea ca nu poate sa trăiască fara mine. Gelozia isi face aparitia si nu știu cat o sa mai rezist sa il mai atinga aia.

-O sa ma duc stați liniștit, il aud pe Mark spunând. "Unde oare?" imi zic curioasa in gand.
-Stiu ca ai sa te duci daca ții la viata ta si a celor pe care ii iubești, ii zice băiatul lovindu-l in umăr. "Ce dracu se petrece aici? De ce il amenință?" imi zic furioasa. Decid sa mai ascult. Eram din ce in ce mai curioasa. Trebuia sa stiu ce se petrece.
-Lasă-l in pace ca stie el mai bine ce sa faca.. Nu-i asa iubitule?ii zice curva aia si eu ma albesc la fata. "Iubitule... Face misto de mine?" zic in gând simtindu-mi durerea dusa la extrem. Numai pot sa stau si sa ascult... Daca mai stau o sa ma dau de gol si nu o sa fie bine pentru mine.... Nu termin bine de gândit ca ma impedic si fac zgomot. Privirile sunt atintite asupra mea... Ii vad privirea surprinsa a lui Mark cand ma vede. "Nu te asteptai sa ma vezi știu" imi zic nervoasa in gând.
-Mia?il aud pe Mark spunând. Lacrimile năvălesc peste obrajii mei,ma intorc și plec auzind cum ma strigă. "Nu te întoarce... Mergi înainte... Nu te merita!" imi zic in gand incurajandu-ma singură. Nu imi vine sa cred prin ce treceam... Si eu care veneam sa ii zic ca il iubesc si ca e totul pentru mine.. "Inca este asa!" imi spune conștiința.
-Știam  eu ca nu trebuie sa am încredere in el, zic cu voce tare.