CAPITOLUL 11

10 0 2
                                    

-Ba eu m-am plictisit. Când mai rupem și noi niște rusi ceva? (Întreba Denis)
-Nu știu de tine Denis, dar banii mei sunt pe albastru. (îi raspunde Emi)
-Ba eu zic ca o sa câștige roșu. (Zice Alex)
-Ce dracu faceți ma voi acolo.
Denis se duce lângă Emi și Alex și rămâne prost când vede ce fac.
-Ce-i cu melcii?
-Taci ca îi sperii și nu se mai duc drept.
-Ma duc sa vad ce fac restul.
Dupa ce iese pe ușa Denis striga în timp ce mergea pe hol:
-Eu tot pe albastru pariez.
-Baaaaa... (striga Alex)
Între timp Eu, Dragoș și Marius stăteam într-un birou de comanda și discutam despre ce sa facem.
-Eu zic sa vorbim cu un general sa mergem din nou în lupta, m-am plictisit, au trecut aproape patru luni de când stam aici. (Zice Dragoș)
-Bine zici. (Zicem eu și Marius)
-Dar Miruna încă nu a ieșit din antrenament și ar fi fost interesant sa fim toți în luptă.
În timp ce noi vorbeam, pe ușa intra Denis cu un locotenent de la departamentul diviziilor de tancuri românești.
-Fiți atenți pe cine am găsit. (Zice Denis)
-Locotenent Pitulice. (se prezintă el)
-Toată lumea adunarea! (strig eu)
Locotenentul încearcă sa se apropie de noi.
-Nu, nu, tu stai acolo ii zic eu.
Ne strângem toți în jurul biroului și începem sa discutam.
-Ba mie nu îmi place de asta. (Zice Marius)
-De ce, e de treabă. (îi raspunde Denis)
Marius se uita puțin la locotenent și apoi se întoarce la discuție.
-Nu știu ba tot nu îmi place de el.
-Ba Denis ce vrea asta? (întreabă Dragoș)
-A zis ca are nevoie de noi sa ajungă pe front sau ceva și ca vrea sa vorbească cu comandantul tancului nostru.
Ne îndreptăm toți spre locotenent sa vedem ce vrea.
-Te ascultam... Dar stai sa vina și ceilalți din echipaj.
Le dam un semnal prin radio lui Emi și Alex.
-Acum sa venim? (Răspunde Alex) Nu e gata cursa.
-Pai cât mai e? (întrebam toți)
-Cam 3 metri....
-Adica în cât timp?
-Cam 6 ore.
-In momentul asta veniti aici striga Denis la Alex.
-Sau ce?
-Va sperii melcii.
-Nu ai face asta.
Denis fuge către camera în care se aflau Emi și Alex și ii aduce pe amândoi injurand.
-Gata.
-Ba mie asta sa îmi dea banii de pe pariu ca îl pun sa fugareasca melcii.(Zice Emi nervos)
-Da ba noi ne-am chinuit sa ii prindem sunt agili rău ai dracu. Asta cine-i? (întreabă Alex arătând cu degetul spre locotenent)
-Locotenent Pitulice. Am înțeles ca sunteți trimiși din SS sa antrenați o divizie românească, corect?
-Da.
-Am nevoie sa ma duceți în prima linie trebuie sa îl înlocuiesc pe un locotenent care a fost rănit acum câteva zile.
-Mai exact unde?
-Aproape de Stalingrad. Îmi puteți spune care dintre voi e comandantul?
- Te uiți la el. (răspundem toți)
-Nu înțeleg.
-Știi vorba cu doua capete gândesc mai bine decât unul?
-Da... (spune locotenentul puțin sceptic)
-Pai noi sase facem cât ala unu. (îi explica Marius)
-Șapte. (se aude Miruna din ușa )
-Tu încă nu ai învățat sa folosești avionul. (îi zic eu Mirunei)
-Tu taci prostule. Vin cu voi am primit ceva avion 190.
-Focke-Wulf? (o întreba Marius)
-Cred nu știu, ziceau ca au nevoie de piloți și ca se termina mai repede antrenamentul.
-Nu te mai întreb nimic (zic eu)
-Prostule.
-Domnu locotenent e ok dacă plecam mâine?
-Cât mai curând e cel mai bine.
Ne despărțim de locotenent și ne ducem sa pregătim tancul din moment ce nu l-am mai pornit de aproape patru luni urmând ca următoarea zi sa pornim din nou în acțiune.







In linia intai cu tanc, fara tancUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum