Song: Crazy
Artist: 4Minute
---
Intro: un început iconic, pur și simplu hype suprem, cu niște vorbit pe baza unui fundal puternic. „I'm the female monster" anunță clar și tare cu ce fel de cântec avem de a face.
Notă: 10/10
---
Vers 1: Hyuna continuă cu un rap pe măsura așteptărilor create la începutul piesei.
Notă: 10/10
---
Vers 2: Sohyun e absolut genială aici, adică utilizează o alternanță proprie între două tonuri, care deși subtilă, dă impresia unor replici spuse pe voci diferite, creând o dimensiune teatrală la nivel de inconștient. De obicei cel de-al doilea vers în cântece merge pe ori o zonă mai soft, dacă s-a început foarte tare, ori invers, dar aici, precum cele două voci aproape insesizabile pe care le folosește Sohyun, doar se menține energia inițială, mergând pe ceva la fel de puternic, care evoluează la final într-un punct culminant al unei note prelungite în fundal, pentru a anunța pre-refrenul.
Notă: 10/10
---
Pre-refren: un pre-refren clasic, ce evoluează în trepte. Ceea ce e fascinant la acest pre-refren e menținerea conceptului din al doilea vers, dar aranjat altfel de data aceasta, deoarece nota culminantă de la sfârșitul acestuia are efectul unui refren bine gândit, dar fără a lua din efectul pe care urmează să-l aibă acesta.
Notă: 10/10
---
Refren: se menține conceptul acestei împărțiri la nivel inconștient și a refrenului. Deși refrenul vine în forță, cu un beat puternic reluat din intro, high-note-ul continuat din pre-refren, unde instrumentalul a fost mai low, mai tipic unei pregătiri, a unui build-up, acesta nu are parte de o trecere abruptă, tocmai datorită acestei evoluție în trepte care este menținută de-a lungul cântecului. Deși este extrem de in your face și ar trebui să te doară capul de la o astfel de trecere, nu are loc acest eveniment nefericit tocmai pentru că piesa e surprinzător de bine gândită la acest nivel.
Notă: 10/10
---
Vers 3: deși referința la Gossip Girl e una clar a timpului și a perioadei respective, asta nu îi diminuează efectul de iconic întregului rap, care cu toate că e simplu, cu versuri asemenea „hey call my boyfriend" aruncate pentru a crea rima, funcționează perfect. Se continuă cu versul al doilea, iar aceleași mențiuni sunt valabile.
Notă: 10/10
---
Pre-refren: aceleași mențiuni
Notă: 10/10
---
Refren: aceleaşi mențiuni
Notă: 10/10
---
Bridge: altă parte din piesă cântată în aceste trepte, aceste roluri, dacă le pot numi așa. Jihyun ne-a oferit aici unul dintre cele mai bune bridge-uri din kpop, fără să știe că e în punctul de a face istorie mai mult ca sigur. Bridge-ul reușește să îmbine toate elementele catchy din toate versurile prezentate până acum, aducându-le la un nou nivel, cu ajutorul unei treceri geniale ale beat-ului, perpetuat în stil concentric la trecerea de la refren la bridge.
Notă: 10/10
---
Refren: aceleași mențiuni + combinarea vocilor lui Jiyoon și Hyuna pe final aduc un sens de închidere, deoarece tot ele sunt cele care au creat opening-ul piesei, iar acum e ca și cum ni se transmite terminarea piesei, care este una satisying, pentru că așa-zisa promisiune, sau mai degrabă avertismentul că melodia va fi crazy as fuck ajunge la bun sfârșit.
Notă: 10/10
---
Bonus
---
Concept: clasicul girl crush, sau, mai degrabă woman crush, în adevăratul sens al cuvântului. Nimic special, nimic ieșit din comun, dar totuși unic pentru că 4Minute au propriul lor twist asupra lui, având în vedere și perioada în care a fost lansată piesa.
Notă: 10/10
---
Clip: mă repet și aici, spunând că avem de a face cu un clasic clar al kpop-ului. Clipul alb-negru conferă dramatismul necesar, și aura de badass în același timp. E practic un dance practice al zilelor noastre, filmat mai cu atenție, și nu are ca scop decât să fie foarte direct și in your face. Toate ca toate, e perfect în contextul piesei.
Notă: 10/10
---
Outfits: outfit-uri hip (nu Hip de la Mamamoo, dar da, sunt și niște elemente de acolo pe alocuri), cu tocurile acelea cu platforme geniale (they were really running the game in high heels, huh?) și șepcile cu numele fetelor, pe care cred că le știe toată lumea. Blugii skinny low-cut și crop-urile puțin cam strâmte în unele momente sunt alte produse al timpului respectiv, dar, fără discuție, încă funcționează și în contextul actual. I mean, Gayoon a știut ce a zis când a ales hainele alea pentru clip, just saying, queen shit right here...
Notă: 10/10
---
Coregrafie: outfit-ul e folosit ca stage prop? Wow, superb, de parcă nu eram deja al naibii de obsedată de șepcile alea hip-hop styled, trebuia să le folosiți și în coregrafie genial, ca să discutăm noi aici despre cât de bune sunt. Așadar, coregrafie de top tier.
Notă: 10/10
---
Notă finală cântec: 10
Notă finală bonus: 10
Notă finală: 10
---
Nota finală reflectă că minunata companie Cube își cam bate joc de ce arme bune are, iar 4Minute cred că e cea mai evidentă trupă de la ei care a trebuit să sufere o despărțire prematură, nemeritată, și nu doar din cauză că au împins un singur membru în față ignorându-le pe celelalte fete la nivel de activități solo și promoții. E de-a dreptul ridicol, și se pare că CLC vor suferi aceeași soartă, mai ales cu plecarea lui Elkie.
Acum mi-am amintit de cover-ul CLC tocmai la Crazy de acum vreo doi ani. Uh oh... Referința la (G)I-DLE a fost neintenționată mă jur :))
---
Opinia mea: Crazy e cea mai iconic eră a fetelor din 4Minute, fără discuție. A fost cântecul meu preferat din discografia lor foarte mult timp, și deși nu mai este preferatul meu, asta nu înseamnă că obiectiv nu îl pot vedea ca top tier-ul care este. Sincer, sunt destul de șocată așa low-key că nu am avut unde să dau minusuri piesei, sau conceptului (știam că va fi al naibii de sus, dar chiar m-a surprins plăcut). Deci da, primul nostru 10 curat mă lasă și pe mine cu gura căscată, pentru că aveam alte piese în minte, dar, cine știe, s-ar putea ca piesele acelea nici măcar aproape să nu ajungă. Rămâne de văzut :))
---
Song Ranking (până acum)
1. Crazy
2. Black Suit
3. BOCA
4. Hellevator
5. Red Moon
6. Left & Right
7. Pretty Savage
8. Piri
9. How You Like That
etc.
---
