ANGAJATA

Capitolul 31"Christine"

-Asta da primire! As vrea asa primire intotdeauna din partea ta. sopteste Nicholas in timp ce isi pune ambele maini pe soldurile mele, si ma saruta usor pe buze.

Mana stanga incepe sa urce tot mai sus pe corpul meu, iar cand vrea sa ma sarute pe gat, imi las capul pe spate ca sa aiba cale libera. In timp ce ma saruta , face cativa pasi in fata, obligandu-ma sa merg cu spatele, pana simt lemnul patului, iar pe urma sunt aruncata brusc pe el. Imi ridic privirea si il vad cum sta la capatul patului, uitandu-se la mine, si zambind. Aceasta privire imi face inima sa bata cu putere, iar corpul meu sa arda de dorinta.

Simt doua maini puternice pe corpul meu care incearca sa ma trezeasca din visul meu frumos.

-Mm...reusesc sa spun in timp ce imi deschid un ochi, si il vad pe Nicholas stand in dreapta mea.

-Trezeste-te! Am nevoie de tine! imi spune cu o voce ragusita si sexy.

-De ce? il intreb, intorcandu-ma pe spate, si tragand patura mai sus, ca sa nu-mi fie frig.

-Din doua motive. Unu: imi este foame, si doi: trebuie sa mergem la firma. Oricum am intarziat deja. il vad ca se ridica din pat, el fiind deja imbracat la costum, aranjat, parfumat, si incredibil de frumos.

-Nu poti sa-ti faci si singur? il intreb, revoltata pentru ca m-a trezit doar pentru atat.

-Nu, nu pot. Esti iubita mea, asa ca tu trebuie sa-mi faci. In plus, inca esti angajata mea. Te astept in zece minute jos. Vreau sa te imbraci elegant astazi. De preferinta o fusta si o camasa ar fi cel mai potrivit lucru.

Si astea fiind spuse, Nicholas iese din camera, lasandu-ma pe mine singura si zapacita complet. Iar si-a schimbat comportamentul fata de mine, fata de tot. Injur in gand si ma ridic incet din pat, mergand la mine in camera, luandu-mi din sifonier o fusta neagra si o camasa asortata, si merg sa fac un dus fierbinte. Dupa zece minute de dus, ies din cabina si incep sa ma imbrac, luandu-mi ciorapi negrii cu jartiere, fusta si camasa, si un colier cu perle negre. Intru inapoi la mine in camera, si incep sa ma machiez usor: putin rimel, creion de ochi, luciu de buze, si sunt gata. Ies din camera mea si cobor scarile , unde il vad pe Nicholas stand la masa si vorbind cu cineva prin mesaje.

-Ai intarziat! Ti-am dat zece minute, iar tu ai depasit timpul dat. Data viitoare cand iti dau sa faci ceva, respecta-mi ordinele. Clar? ma intreaba dur, uitandu-se la mine de sus pana jos, si oprindu-se la fusta.

-Nu! ii raspund eu pe acelasi ton folosit de el in timp ce ma indrept spre aparatul de cafea.

-Poftim? Ai spus nu? Cum...dar nu apuca sa mai spuna ceva pentru ca ii suna telefonul.

Il vad cum se incrunta atat la mine cat si la telefon, injura si iese din bucatarie, intrand la el in birou, adica in biblioteca lui minunata. Ma apuc sa fac cateva clatite, iar pentru el o omleta cu cascaval. Dupa ce totul e gata, merg sa-l chem si pe el, ca sa nu fiu nesimtita si sa-mi tina morala cum ca nu l-am chemat si pe el, sau ca s-a racit mancarea. Numai prostii scoate pe gura aia. Asa ca merg cu pasi hotarati spre biroul lui, si fara sa bat la usa, intru si il vad stand langa geam, cu telefonul la ureche, si uitandu-se la gradina in timp ce asculta.

-Da. Stiu. Vom fi acolo in zece minute.

Se intoarce de la fereastra, iar cand ma vede, isi baga telefonul inapoi in buzunarul de la sacou, si vine spre mine cu pasi mari, iar intr-o secunda ajunge in fata mea, uitandu-se de sus la mine.

-Masa e gata. ii spun eu, si ies pe usa, fara sa-i mai spun ceva.

Ma pun la masa, si il vad pe Nicholas cum se aseaza si el in fata mea, si incepe sa manance foarte repede. E suparat si nervos, si asta se vede foarte clar pe fata lui. Sper ca nu l-am suparat cu ceva, sau nu e asa din cauza mea. Dupa ce mancam in liniste, Nicholas mai scrie cateva mesaje pe telefon, si cand constata ca trebuie sa plecam, ne ridicam de la masa.