Capitolul 38"Christine"

29.6K 1.1K 128
                                    

In timpul sarutului, furia si supararea s-au indepartat treptat din inima mea, lasand loc iubirii si dorintei de a-l simti cat mai aproape de mine. Vreau sa-mi satisfac poftele trupesti la fel ca si in cazul lui. Ii dau jos tricoul, iar privirea imi cade pe operatie.

-Te doresc atat de mult. imi spune printre sarutari, dorind sa-mi dea sutienul jos, dar il opresc.

-Stiu ca ma doresti, pentru ca citesc asta in ochii tai, dar esti operat. In plus, suntem in bucatarie. Doar nu vrei sa facem sex aici. ii arat cu mana spre tot ceea ce e in jurul nostru, iar el se indeparteaza un pas de mine, ridicandu-si o spranceana in sus.

Ii apare pe fata ranjetul lui specific de diavol care imi spune ca ceea ce o sa urmeze nu o sa fie bine deloc. Imi aplec privirea in jos, uitandu-ma la semnele care inca se afla pe trupul meu demonstrandu-mi faptul ca de fiecare data cand Nicholas o sa fie deasupra mea, imi voi aduce aminte de tot. Sunt sigura ca Nicholas va fi diferit. Pe el il doresc. Tanjesc dupa atingerile lui, si mai mult, vreau sa vad si sa simt cat de mult ma doreste in aceste clipe. Vazandu-ma ca sunt cu gandurile in alta parte, se apropie din nou de mine, asezandu-si usor ambele maini pe picioarele mele. Tip usor cand ma trage spre marginea blatului, iar ca sa nu cad imi asez mainile pe dupa gatul lui, acum fiind la acelasi nivel.

-Esti a mea, asa ca prin urmare, pot sa fac ce vreau cu tine in orice moment si oriunde vreau eu. Mai ales sa fac sex cu tine in bucatarie. Clar? ma strange tare de picior ca sa imi dau seama ca e seful, si ca el comanda aici.

-Foarte. il imit , dar nu imi reuseste pentru ca el are vocea mai groasa.

-Bun! Acum ca am clarificat situatia, am treaba cu tine. imi spune pe un ton jucaus, asa ca prefer sa intru si eu in jocul lui.

-Si ce treaba ai tu cu mine? il intreb eu pe un ton pitigaiat, in timp ce clipesc de mai multe ori, ca o pitipoanca.

-Una foarte serioasa, care implica multe lucruri. Unul dintre ele este acela sa te aud pe tine cum ma strigi pe nume. imi face cu ochiul, in timp ce continua sa zambeasca malefic.

-Si care e numele tau mai exact? Cred ca l-am uitat de cate ori l-am intonat. oftez dramatic.

-Inseamna ca trebuie sa iti reimprospatez memoria. Si stiu modul cel mai perfect. Spune Nicholas! ma indeamna.

-Nu! spun eu ferm hotarata, facand pe inabordabila cu el.

-Spune Nicholas! Stiu ca vrei s-o spui.

-Nu. repet eu, dar ma trezesc ca isi apropie buzele de gatul meu, sarutanu-ma, la inceput usor dar pe parcurs mai tare.

-Tot nu mi-l spui? Bine. m-a musca usor de maxilar, iar pe urma de gat, lasand un semn mov in urma buzelor lui moi, dar si placere in corpul meu.

Ca sa nu cedez jocului, imi bag mainile in parul lui tragandu-l ca sa ma lase in pace, dar el continua mai tare, iar dorinta pulseaza prin venele mele. Strang din buze ca sa nu-i strig numele, dar imi este greu pentru ca vreau mult mai mult decat un simplu sarut si o atingere. Fara sa ma astept, Nicholas ma ia pe sus, mergand asa cu mine pana la canapea, si nu-i pasa ca si eu am coloana. Ma arunca ca o papusa, si nici macar nu-l intereseaza ca este operat si ca tot ceea ce face, o sa-l afecteze mai tarziu. Se pozitioneaza deasupra mea, si isi aseaza o mana pe obrazul meu stang.

-Ai castigat lupta cu numele, si e 1:0 pentru tine. Bravo. Dar la final eu o sa fiu cel care o sa castige. Ceea ce spun duc la bun sfarsit. ma instiinteaza el, uitandu-se de sus la mine, sprijinit pe ambele maini de o parte si alta a capului meu.

-Nu prea cred, domnule... Nick? ma prefac ca sunt proasta, dar fac asta doar ca sa-l fac sa se simta mai bina.

-Ni...Stii ceva? se apleaca mai mult asupra mea, dar buzele noastre inca nu se ating.

ANGAJATAUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum