ANGAJATA

Epilog

**Amintiri**

-Trebuie s-o resuscitam. Acum! aud o voce indepartata.

Ce se intampla? De ce nu-mi pot deschide ochii? Simt electrosocurile puternice, iar corpul meu se ridica instantaneu de pe pat, trantindu-se la fel de rapid cum s-a si ridicat. Nu vreau sa mor! De ce naiba aud totul, dar nu pot sa ma trezesc? Incerc sa revin la viata, insa ceva nu e in regula.

Nicholas tocmai m-a cerut in casatorie, mi-a spus ca ma iubeste si ca ma vrea langa el mereu iar eu inca sunt aici, incostienta. Nu vreau sa sufere mai mult din cauza mea! Nu vreau ca familia mea sa planga dupa mine zile in sir. Imi doresc o familie cu Nicholas, vreau sa fim fericiti! Ma lupt sa imi deschid ochii, sa mai traiesc pentru cei din jurul meu. Oare asa s-a simtit si Nic cand era in coma, iar eu stateam dincolo de usa, asteptand sa se trezeasca?

Nu stiu cum s-a intamplat, ce am facut, insa tot ceea ce am vazut a fost tavanul, reusind sa-mi deschid ochii. Uitandu-ma in jos, vad un medic si cateva asistente in jurul meu care ma privesc socati.

-Bun venit printre noi Christine. il aud pe medic, insa nu-mi pasa.

Sunt usurata pentru faptul ca au reusit sa ma salveze, sau ca eu m-am luptat pentru a trai. Lacrimile incep sa-mi curga pe obraji, si nu stiu daca sunt din cauza durerii pe care o simt sau pentru ca m-am trezit, sau din cauza ca acum pot sa fiu langa Nic. Primul lucru pe care il fac este sa le spun sa-l cheme aici, sa fie langa mine. Vreau sa stie ca nu scapa atat de usor. O asistenta iese din salon, iar peste cateva secunde usa se deschide brusc, pe ea intrand un barbat pe care nu-l mai recunosc. Nic are deja ochii inlacrimati. Eu sunt cea care l-a schimbat? Unde e barbatul puternic, pus pe șotii? Unde-i iubitul meu pervers?

**Peste trei ani jumate'**

-Iubito?

Cand face omul un dus fierbinte si lung, trebuie sa vina sotul tau cel dulce si sa iti distruga placerea de a sta putin sub jetul de apa, savurand cateva clipe de liniste. Inainte sa opresc apa, cabina de la dus se deschide iar cand ma intorc, il vad pe Nicholas privindu-ma insistent. Acum, nu mai are privirea aceea plina de dorinta cand sunt langa el si ma doreste. E serios, semn ca are nevoie de mine jos pentru ca nu se descurca cu Will.

-Oricat de mult mi-ar placea sa fiu langa tine aici, am nevoie de ajutorul tau. Will nu vrea sa manance. Tot plange, si nu mai stiu ce sa fac. se vaita ca un copil mic asa ca opresc apa, iar el imi da un prosop pe care il infasor in jurul trupului meu inca ud, si ies din cabina mergand langa oglinda.

Imi iau un alt prosop si incep sa imi usuc parul cu el ca sa nu fie atat de ud, in timp ce il privesc in oglinda pe Nic. Privirile ni se intalnesc si se apropie de mine, luand prosopul din mana mea si incepand sa mi-l usuce el repede.

-Daca si urmatorul copil al nostru va plange la fel ca Will, nu stiu ce am sa ma fac. Sper sa fie fetita. Am auzit ca fetele nu plang atat de mult ca baietii.

E atat de grijuliu cu mine. Nu e prima data cand imi usuca parul. De cand cu accidentul, s-a schimbat complet. Au trecut trei ani jumate', si am un sot minunat si un baietel in varsta de un an jumate', si inca un "copil pe drum". Am aflat despre Britney si despre ceea ce a patit si m-am simtit putin dezgustata de felul cum m-am comportat. Insa nu regret faptul ca m-am certat cu Nic. Merita. Iar asa, lucrurile au devenit la normal. Nic a stat mai mult cu mine pe acasa. Recent am aflat ca sunt insarcinata in a doua luna, iar cand i-am spus si lui a fost atat de fericit incat i-a invitat pe Chasen si Sara, iubita lui pentru a sarbatori impreuna.

-Nu te mai plange atat. Ti-am spus de la bun inceput cum e cu copiii. Amandoi ne-am dorit, asa ca taci si suporta. Stai! Daca tu esti aici, atunci cine e cu Will? ma intorc brusc, prosopul ramanand in aer, inca in mana lui. Spune-mi ca nu l-ai lasat singur! Pentru numele lui Dumnezeu! spun revoltata din cauza faptei lui.