Capitolul 8

331 7 0
                                    

Capitolul 8

Am intrat in casa, fericita ca e pentru ultima data cand o gasesc pustie. De acum incolo ma va astepta Ringo si asta va fi tare placut.

Dupa ce am pus toate lucrurile noi la locul lor sau le-am gasit un loc, am scot micuta potaie din cusca si am mers pe canapea cu ea. L-am asezat in bratele mele si l-am mangaiat, iar el dadea din coada vioi si din cand in cand se intindea sa ma linga pe barbie.

L-am lasat pe canapea si am mers sa imi fac un dus.

Cand eram in cada, mi s-a parut ca aud un zgomot in casa, apoi un altul.

Am lasat dusul deoparte cu o mana tremuranda, am luat prospul in care m-am infasurat neindemanatic si m-am dus sa vad ce e.

Atunci mi-am adus aminte ca am uitat sa incui usa. Am ramas in locul in care eram, impietrita de groaza. Imi era frica sa ma misc, dar nici sa stau acolo nu parea o idee prea buna. Inghitind in gol, am inceput sa fac cate un pas catre sufragerie.

Am ajuns acolo, dar nu se vedea si nici nu se mai auzea nimic. Nici macar…Ringo?La naiba, probabil el a facut zgomotul. Nu mai era pe canapea.

Cu pasi hotarati, am inceput sa il caut.

-Ringo! Ringo!

El nici macar nu stie ca il cheama asa. Esti desteapta, Daria!

Am mers spre bucatarie si trecand pe langa usa de la intrare, m-am gandit ca ar fi o idee buna sa o incui…cu toate lacatele, lucru pe care l-am si facut.

Apoi am repornit in cautarea cainelui.

Cand eram in bucatarie, am auzit un zgomot din baie. Dar e imposibil…de acolo am venit eu. Nu avea cum sa fie acolo, l-as fi vazut.

Am alergat catre baie, alunecand pe covorasul din fata usii. Am reusit sa ma redresez in ultimul moment si sa nu cad.

In cele din urma l-am gasit: era in fata usii de la baie, rozand de zor la una din cizmele mele cu toc. Una dintre cizmele mele de firma cu toc.

-Ringo!

Imi venea sa ii dau cu ea in cap.

I-am luat cizma si am aruncat-o in dresing. M-am dus sa inchid usa, sa nu mai ia si altceva de acolo si m-am oprit cu 2 mm in fata unei “surprize” urat mirositoare in care era sa calc.

-La dracu’! am tipat enervata si catelul a fugit din calea mea.

Am luat o tona de servetele cu care am sters “surpriza” si m-am intors in cele din urma la dus, dupa ce am mai veriicat de doua ori usa de la intrare sa fie incuiata si am bagat potaia in cusca ei.

Oare chiar putea un catel atat de mic sa faca atata zgomot?

Se pare ca da, caci nu am mai auzit nimic pe durata dusului, decat maraielile lui de nemultumire ca l-am bagat in cusca.

Terminand dusul, m-am imbracat si am mers sa fumez o tigare in bucatarie, hotarata sa nu fac un obicei din dusurile cu pauze, si nici din temerile nefondate si comportamentele obsesiv-compulsive legate de zavorarea usii de la intrare.

Dupa ce am terminat tigarea m-am hotarat ca ar fi o idee buna sa dorm, avand in vedere ca a doua zi o luam de la capat cu munca. Si pentru ca maraielile catelului erau din ce in ce mai enervante si nu dadea semne sa se potoleasca, l-am luat cu mine in pat.

Asta se pare ca l-a multumit, pentru ca a tacut si s-a culcusit la pieptul meu, facandu-ma si pe mine sa ma linistesc si sa adorm.

…………………………………………………………………………..

Frica ascunsaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum