;lick your lips and swing your hips;
"problema este..." spuse brunetul, aplecandu-se spre baiatul din fata sa. "daca te-as saruta nu as putea sa ma mai opresc."
---
"e un monstru."
"stai departe de el."
"e un lup in blana de oaie."
"am auzit ca nu...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
–○– they cut my wings and forgot i had claws –○–
"tae, ce s-a intamplat? te-am cautat peste tot!" a tipat hana, intrand in camera lui taehyung.
a trecut o saptamana intreaga de la petrecere iar hana nu a reusit sa il vada de loc pe taehyung, era sigura 100% ca acesta il evita. lucrurile erau foarte ciudate; yuna era foarte lipicioasa in ultima vreme si o enerva asta, pentru ca yuna nu a fost niciodata genul care sa fie toata dragastoasa si care sa iti daruiasca cadouri.
"doare..." a spus taehyung cu un glas stins. draperiile erau trase si blocau razele soarelui sa intre pe fereastra. era foarte frig si intuneric in camera, iar asta a facut un fior sa fuga prin corpul hanei.
"hey... tae, esti okay?"
hana a spus, apoi se apropie de taehyung, care era ghemuit sub patura si care tremura vizibil. s-a asezat pe pat langa baiatul cu par albastru, iar cand si-a pus mana pe umarul acestuia si a inceput sa i-l maseze usor, baiatul a pufnit intr-un plans incontrolabil.
"n-nu---" a spus acesta printre suspine "te rog... te rog..."
taehyung s-a ridicat, aruncandu-se apoi direct in bratele hanei.
"nu ma parasii."
"tae, despre ce vorbesti?" taehyung si-a tras nasul, apoi s-a retras din imbratisare. si-a dat parul la o parte de pe frunte, lasandu-si semnul la vedere. hana si-a marit ochii socata.
"t-tu---" taehyung a dat afirmativ din cap, incercand din greu sa opreasca lacrimile care ii curgeau in siruri. "trebuie sa pleci..."
"dar nu vreau. nu vreau s-sa fiu un ciudat."
"nu esti un ciudat, tae. trebuie sa te duci la bangtan university, ei sunt singurii care stiu sa repare asta." taehyung a inghitit in sec si si-a muscat buza de jos, incercand din greu sa nu planga ca si cum urma sa moara, desi pentru el asa se simte.
"dar---"
"nu tae, nu te las sa ramai aici. pot sa jur ca te doare ca naiba, nu mai poti sa stai aici. daca nu pleci acum corpul tau nu o sa suporte transformarea."
baiatul si-a lasat capul in jos si a afirmat usor din cap.
"nici eu nu vreau sa pleci." a continuat hana. "dar nu pot sa te las sa mori." cei doi s-au imbratisat strans si au ramas asa pentru cateva minute.
hana a fost cea mai buna prietena a baiatului inca dinainte sa se nasca, asa cum le place lor sa spuna. despartirea asta era cel mai greu lucru de facut inainte ca taehyung sa plece. au fost mereu unul langa altul cand aveau nevoie, iar hana a demonstrat asta chiar in acest moment. si desi or sa fie la mii de kilometrii departare unul de celalalt, amandoi erau constienti ca o sa se simta ca si cum inca sunt impreuna; tineau atat de mult unul la altul incat ar putea muri, ar sacrifica totul unul pentru celalalt.
