;lick your lips and swing your hips;
"problema este..." spuse brunetul, aplecandu-se spre baiatul din fata sa. "daca te-as saruta nu as putea sa ma mai opresc."
---
"e un monstru."
"stai departe de el."
"e un lup in blana de oaie."
"am auzit ca nu...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
–○– it doesn't matter where i am. i'm yours –○–
si uite asa s-au gasit cei doi, inecati intr-o liniste incomfortabila. la fel de incomfortabila ca momentul de acum cateva minute. taehyung ar fi vrut sa il sarute pe jeongguk, chiar foarte mult, dar nu voia sa para disperat. voia sa ii arate ca pentru a-l castiga trebuia sa faca mai mult decat sa ii ceara permisiunea pentru un sarut.
iar jeongguk chiar a prins ideea.
a inteles ca taehyung nu e genul care se lasa usor, si chiar se intreba ce a fost in mintea lui sa faca acel gest.
"uh... cred ca o sa merg singur." a spus taehyung, incepand sa se distanteze de brunet, insa vocea acestuia l-a oprit in loc. se simtea atat de jenat, singurul lucru pe care il voia acum era sa scape de brunet.
"nu. e periculos." taehyung si-a dat ochii peste cap.
"nu o sa mi se intample nimic. oricum e numai vina ta. trebuia sa gandesti inainte sa actionezi."
"e numai vina mea? tu stateai agatat de mine de parca implorai sa te iau atunci si acolo."
"scuza-ma? as putea sa fiu de acord cu tine daca macar ai avea cu ce sa ma iei."
a fost randul lui jeongguk sa isi mareasca gura la cele auzite.
"vrei sa o vezi? te asigur ca e orice dar mica."
taehyung s-a incruntat la brunet, neputand sa creada cat de nesimtit poate fi acesta. asa ca doar s-a intors si a rupt-o la fuga.
"tae! pe bune? taehyung!"
acesta l-a auzit pe jeongguk tipand in urma sa, dar nu voia sa il asculte. nu mai avea niciun chef de nimic, mai ales de el. insa soarta nu e niciodata de partea lui. era deja prea tarziu sa realizeze ca a trecut de bariera. sunetul care il bantuia pana si in visuri ii rasuna din nou in urechi si il facea sa tremure.
o sa mor! o sa mor! o sa mor! doamne, o sa mor!
gandise taehyung o data ce a vazut orcul hidos alergand catre el. si ce putea sa faca? nimic, asa ca nici nu a mai incercat. doar s-a pus pe jos si si-a imbratisat genunchii, strangandu-si ochii speriat. stia ca o sa moara. stia asta foarte bine, si atunci a simtit-o.
o lovitura puternica in spatele capului, care l-a facut sa isi piarda constiinta. insa tot a reusit sa se palmuiasca imaginar pentru ca implora ca jeongguk sa vina si sa il salveze. cat de stupid din partea lui!
➿➿➿➿
"stapana!" a tipat orcul o data ce a intrat in sala tronului. era al dracului de incantat, asa ca acum il tara pe taehyung dupa el --- care era inca inconstient --- la femeia pe care o numea 'stapana'.
"ce vrei?!" a tipat aceasta puternic. "am spus ca nu vreau sa fiu deranjata!"
orcul a exhalat speriat aerul pe care il tinea in piept.
"stiu, dar---"
"daca stii de ce esti aici?!" a tipat aceasta din nou. avea o stare foarte proasta, insa orcul era sigur ca o sa-si faca stapana fericita.
nu i-a raspuns intrebarii, ci doar s-a miscat putin, lasandu-l pe taehyung la vedere. acesta statea pe jos, putin sange imprastiat pe fata. de unde sange? nici macar orcul nu stie. bruneta s-a ridicat in picioare, privindu-l cu un ranjet gigantic pe baiatul cu par albastru.
"perfect." a spus aceasta, ochii stralucindu-i cu entuziasm. "oh, ce o sa ma mai distrez, tae..." cu un zambet gigantic pe fata, aceasta s-a uitat catre orc. "buna treaba. acum du-l intr-una dintre celule si incearca sa ii gasesti pandantivul. daca nu reusesti, cauta-ma."
la cele auzite, orcul a ranjit, lasandu-si la vedere sutele de dinti si facand o plecaciune adanca. si-a infipt mana arsa in parul lui taehyung --- reusind sa ii smulga cateva fire --- si a inceput sa il traga dupa el, catre temnita. asa cum stapana sa i-a ordonat, nu avea sa fie bland cu taehyung, ci va face orice posibil ca sa ii gaseasca pandantivul, chiar daca acesta se poate afla si in interiorul baiatului.
