Colţi Sângerii

Bestie. (10)

Am intrat intr-o padure deasa si adanca. Era superba , deoarece abia infrunzise. Nu prea a nins in aceasta iarna , iar copaci au infrunzit  mai repede. Era un peisaj superb , aproape orice tip de copac , infrunzit , cu boboci , animalele care incepeau sa prinda viata , sunetul scos de crengile rupte de pe jos , era frumos . 

Ea nu stia de padure , doar eu , asa ca am dus-o la un izvor sau parau , nu stiu exact ce era , dar era o apa curgatoare , o superba priveliste. 

Am tinut-o de mana , ca sa nu se impiedice sa cada , am avut grija de ea. In drum spre acel izvor , ea ma tot intreba unde o duc , i-am spus ca este o supriza , dar cand am ajuns , a fost uimita de acel izvor , era prima data cand a vazut unul. Se bucura ca un copil mic , zambea , topaia , m-a luase imbrate la un momendat , mi-a placut , am facut un lucru bun s-o aduc aici. 
Cand se juca cu un bat in apa , m-am aplecat in spre ea ,s-o sarut. I-am apucat barbia cu mana , si m-am pus intr-un genunchi langa ea , ea fiind pe vine . Cand sa o sarut , apare Andrei. 

- Ce faceti aici?

- Ce-ti pasa ? ma rastesc eu la el. 

- Ai grija la ton.

- De cand ai prins tu tupeu?

- Nu te baga . Am intrebat doar ce faceai langa Anna , asa aproape.

- Vroiam s-o sarut , ce-ti pasa?

In acel moment , devenise rosu de furie . De la 3 metri , ajunsese langa mine , asa repede , ce naib... Fara sa apuc sa reactionez cu ceva , el ma tranteste de un copac la 5 metri distanta de unde eram.

- Gabriellee!

- Anna , nu interveni.

- Bestie , las-o!

- Ti-am spus sa nu intervi! Asta este intre noi.

- Nu! Nu vreau s-o ranesti!

- Andreeeeeei! tip eu in timp ce vin in spre el sa-l lovesc.

Am inceput un fel de lupta , loveam in toate partile dar se ferea , reusind sa-mi inapoieze unul dintre loviturile mele . M-a lovit in abdomen , din cauza socului , am ''vomitat'' putin sange . Anna ramasese socata , nu stia cum sa reactioneze si ce sa faca mai exact , incremenise . Printre lacrimi mai tipa sa am grija la pumn , la genunchi , incerca sa ma apere. 

- Esti un vampir asa-i? Dar unul jalnic. imi spuse el printre rasetele lui.  O iubesti pe Anna!? Esti jalnica , nici macar nu poti s-o aperi , mai ai si tupeul sa-i spui c-o iubesti.

Printre lacrimile care-mi curgeau , am tipat de disperare. Fara sa realizez , m-am transformat in varianta mea vampir. Parul cel lung si alb a revenit , colti lungi , ii simteam pe buze , ma simteam usoara , iar intr-un final mi-au aparut si ochii rosi . Cu ei puteam sa vad printre miscarile lui.Acum lupta corp la corp devenise mai usoara , aproape ca puteam sa castig.

- Sa nu crezi ca doar tu poti sa ai forma de vampir. 

Asa este , orice vampir se putea transforma , in varianta umana si cea vampir , care erau cam total diferite ; fizic , cat aproape si psihic. Avea parul mai lung si negru , ca un emo , inalt , bine facut , unghi negre si intr-un final ochii rosi. 

Era o lupta grea , deoarece fiind baiat avea o putere mai mare .Fiecare vampir avea o putere speciala , la el era agilitatea , la mine din ce descoperisem , era taisul , taiam orice cu unghile . Am taiat 3 copaci incercand sa-l nimeresc. Am reusit decat sa-i tai putin din bluza. Anna era speriata incontinuare nu stia cum sa reactioneze , si cu cine sa tina.

Dupa acea lupta incepusem sa obosesc , sa gafai , amandoi defapt. M-am impiedicat de o groapa si am cazut , ramanand fara garda. Se pare ca si el avea la fel ca mine , taisul acela. A prins ocazia de a ma putea ataca , n-a stat pe ganduri , cat era aproape sa ma taie , mi-am pus mana la ochi , dar dupa ceva vreme am observat ca nu am patit nimic . Cand am ridicat mana... Am ramas socata... Era Anna in fata mea... Sangera... A incasat atacul pentru mine... 

- Ididotuleee , uite ce ai facut... TIpam la el printre lacrimi , in timp ce o tineam imbrate. 

- Ce... Nu imi vine sa cred... Ce am facut... 

Ne-am transformat repede in forma omeneasca si ne-am grabit catre un spital . Eram speriata , nu stiam ce sa fac. Numai vorbea , avea ochi inchisi , parca intrase intr-un somn adanc , imi era teama sa nu o pierd..  Avea dreptate Andrei , sunt jalnica.. nici sa apar ce iubesc nu pot , asa cum s-a intamplat si cu Lisara , tot din cauza mea a murit.. nu vreau sa pateasca si Anna la fel.. nu permit asa ceva... 

Am ajuns in spital , doctori au preluat-o si au conectat-o la aparate , asistente-le i-au curatat ranile . E bine ca n-au avut timp sa intrebe ce s-a intamplat de a ajuns in acea stare.... Dupa ceva vreme iese doctorul din sala si ne spune pe un ton cam trist.

- Ne pare rau , am facut tot ce am putut , dar prietena voastra.. va fi declarata ca si decedata...

- P-Poftim...? Domnule , spune-ti-mi ca este o gluma.. N-Nu se poate ca ea sa fi murit... va rog... 

- Ne cerem scuze... 

Deci incepusem sa plang.. am cazut in genunchi si plangeam in hohote.. si Andrei incepuse sa planga.. Ce naiba...

- Nu pot sa cred ca am ranit , ceea ce iubeam... 

Ce...? Andrei a spus ca a ranit ceea ce iubea? O iubea pe Anna? .. Atunci se explica de ce am inceput sa ne luptam... Ne luptam pentru ea.. 

- Ce ai spus...? 

Fara sa stea pe ganduri , Andrei a plecat , fugea , nu stiu in ce directie , dar plecase. Eu m-am dus la Anna in salon , unde era conectata la aparate , desi ele arata ca n-are puls..  ''Ce am facut? E numai vina mea , daca nu mergeam in padure ea n-ar fi patit asta.. '' Aceste cuvinte imi macinau sufletul . 

Dar dintr-o data mi-a trecut prin cap , ca vampiri pot invia suflete moarte , dandu-le din sangele lor. 

In timp ce doctorul si Andrei s-au intors , eu si Anna numai eram in acel spital , o luasem cu mine. Andrei i-a sters memoria doctorului , ca sa nu-si mai aminteasca nimic despre '' Josephine Anna'' Acesta fiind numele ei real. 

Am dus-o Intr-un bloc parasit , din orasul de langa. Era un bloc pe care l-am gasit cu ceva vreme in urma si pe care l-am amenajat ca sa poate fi locuibil. 

Am asezat-o pe pat. Mi-am infipt colti in gatul ei si am inceput sa-i beau din sange , era rege si ''gol'' fara viata... Mi-am facut o taietura la mana , la vene , am absorbit sangele care curgea in colti , si am sarutat-o ca sa-i administrez sangele meu. Incepuse sa respire , de disperare incepusem s-o musca de maini , de picioare de abdomen , numai sa-i administrez sangele in tot corpul.

Isi revenise , dar intrase in '' Somnul vampirului''. Timp de o luna ea avea acest somn adanc , in care se intalnea cu forma ei vampir si cadeau la o intelegere cu transformarea. I-am dat un mesaj lui Andrei sa afle unde am dus-o , mai exact ce i-am facut. 
Dupa ce i-am trimis mesajul , am asteptat putin , sa-i simt prezenta cand se aproapie . Cand era la numai 20 de metri de bloc , eu am iesit prin spate , soptindu-i Annei :  '' E numai vina mea pentru cele intamplate , mai bine ma retrag , succes cu noua viata .'' dupa am plecat. 

M-am folosit de viteza pentru a pleca mai repede.