>29 ianuarie 2014|Dimineata|05:22<
Ma trezesc buimaca , din cauza alarmei de la telefon. Era luni. Shit , scoala...
Ma ridic din pat incet , dar cam ametita , neamintindu-mi ce am facut seara , doar lacrimi .
M-am dus la baie , sa ma spal putin pe fata , poate imi mai amintesc ceva. Printre sutele de picaturi care-mi mangaiau fata . M-a uit putin in ochinda , unde am observat ca aveam ochii rosi si cearcane. Ce s-a petrecut mai exact noaptea trecuta!?
Fara bagare de seama pentru cele intamplate , ma dezbrac incet , si ma bag in dus . Udandu-ma , incepuse sa ma usture mainile , cand m-am uitat atent , erau urme de taieturi. Ce s-a intamplat noaptea trecuta? De ce nu pot sa-mi amintesc?
Curatandu-mi taieturile , sa nu se infecteze , m-am spalat putin mai repede , ca deja intarziasem . Mi-am pus o pereche de chilotei negri cu dungi albe si un sutien alb cu betele si o fundita neagra , un tricou negru si o camasa rosie lunga , cu o pereche de blugi negru stramti si rupti si o pereche de tenesi rosi cu sireturile verzi si albastre. Parul mi l-am lasat normal . Mi-am luat telefonul , cheile , ghiozdanul , skateboard-ul si am plecat spre scoala.Cu castile la maxim , si o viteza destul de mare pe skatedoard , ocoleam orice imi statea in fata , pietre , oameni , gauri , masini . Dupa 10 minute , am ajuns si eu la liceu ,nu se sunase inca . Intru pe poarta liceului , unde ma astepta Anna.
-Neata , Gabrielle
-Heei Anna
-Fara chef de scoala asa-i?
-Mdea..
Dintr-o data , il vad pe Radu , lewl suntem in aceiasi scoala!? Ma holbez la el pentru ceva vreme in timp ce Anna vorbea cu mine.
-Gabrielle!?
-A... da?
-Esti bine?
-Da , de ce nu as fi?
- i don't know , erai pusa pe ganduri.
-Intr-un fel , ma gandeam la cineva si incercam sa-mi amintesc ceva.
-Oh... Sigur esti okey?
-Nu-ti face griji , sunt bine ca intodeauna.
Minciuna..
S-a sunat de intrare . Pff.. aveam mate. M-am dus in clasa , liniste , si dinou .. grupuri , grupuri . Grupul fetelor ''cool'' , pocaitilor , 'baieti ''cool '' din clasa.. Uram clasa mea , numai oameni in care mandria , modestia si narcisismul urla. Urasc oameni..
La mate un 10 .. wow.. ce naiba , cand am devenit asa .. '' desteapta'' !?. In pauza , m-am suit pe pervaz si ma uitam pe geam . Cand ma uitam pe geam , o durere ascutita , mi-a lovit toate gandurile . Era o durere surda , nu puteam spune exact ce ma durea si unde . Ma durea tare . Ajutor . Cineva , ajutati-ma. Doare..>Din perspectiva Annei<
-Auzi , Gabrielle , cum se facea problema asta!? ... Gabrielle... Gabrielle!?
-Doare.. spune Gabrielle printre lacrimi
-Gabrielle , ce ai!? Ce te doare!?
-Ajuta-ma...
Acestea au fost ultimile cuvinte ale Gabriellei , dupa a lesinat .
-Gabriellee! Chemati asistenta , repede!
In toata agitatia aceia au aparut Andrei si Radu.
-Ce s-a intamplat!? intreaba Radu speriat
-Gabrielle spunea c-o doare , ce anume nu a spus , dupa a spus ajutor si a lesinat .. ajutati-ma va rog.. chemati asistenta..
-Andrei! Ajuta-ma s-o ridic.
Gabrielle , rezista numai , te rog .
>Din perspectiva Gabriellei*
-Unde ma aflu? Ce se petrece? Simt ca-mi bubuie capul...
Dupa ceva minute stat inconstient , Gabrielle isi revine . Anna speriata , dar totusi bucuroasa , printre lacrimi intreaba :
-Gabrielle , ce s-a intamplat?
-Anna... Radu... Andrei...? Nu stiu... Ma uitam pe geam gandindu-ma , iar dintr-o data o durere ascutita si surda mi-a strapuns gandurile.
-Esti bine acum? intreaba Radu putin temator
-Sunt bine..
Toata lumea s-a panicat pe moment . Tot la fel de repede s-au panicat , dar tot la fel de repede s-au linistit , toate si-au revenit la normal ca sa zic asa. Anna , Radu si Andrei au stat langa mine . Aw ce cute. Mi-au spus tot ce s-a intamplat cat timp am fost inconstienta , asta venind cam 15 minute
Fara sa-mi dau seama s-a sunat de intrare . Totul si-a reluat cursul , Andrei si Radu s-au dus la clasa lor , ce cute din partea lor ca s-au ingrijorat si m-au ajutat . Anna si cu mine n-am dus in clasa .
Orele au trecut repede , dupa micul incident. In drum spre casa , Anna m-a intrebat putin ingrijorata :-Sigur esti bine? Vrei sa te conduc?
-Neah , sunt okey , fugi acasa , ca ai stat cam mult la soara si intre oameni astazi.
-Ok.. Daca e ceva suna-ma , bine!?
-Dap ^^
Sincera sa fiu , acum ceva vreme am avut sentimente pentru Anna , dea sunt Bisxeluala . Desi n-am putut fi impreuna .. Asa ca am renuntat la sentimentele de ''dragoste''
In drum spre casa , si in timp ce ascultam muzica , l-am observat pe Radu.
-Radu!
-Hm!? Gabrielle!? Cum te mai simti?
-Sunt bine . Locuiesti in directia aceasta?
-Dap . Si tu?
-Da
-Oh cute , daca vrei vin maine si te iau ca sa mergem impreuna la scoala
-I-Impreuna!?
-Te deranjeaza?
-N-Nu..
Gabrielle fiind o fire mai timida , nu a reactionat foarte mult cu baieti , defapt nici nu prea stie cum , desi e baietoasa de fel.
-Eu locuiesc aici . Vorbim maine
-Ai grija , spuse Radu cu o voce blanda dar totusi parca ingrijorat pentru mine
Am intrat in camera , si am observat ca Niko mirosea ceva. M-am dus sa vad ce anume era. Cand m-am uitat pe masa din sufragerie , erau niste lame pline de sange si niste borcanase cu pastile , pe langa ele aflandu-se si poza cu Lisara. Incetul cu incetul mi-am amintit ce s-a intamplat noaptea trecuta. Ma holbam la poza Lisarei si am inceput sa plang , un plans de disperare , cu o mare durere de cap , nu ma puteam calma de niciun fel. Am luat lamele si incepusem sa ma tai pe mana , cu gandul ca voi scapa de durerea psihica. Am recurs la pastilele de cap si somnifere. Deci asta s-a intamplat.. Durere.. Singuratate.. Pe scurt dorul unei persoane , o persoana care numai exista , o persoana importanta fara de care nu as putea trei fara dorul ei . Imi era asa dor de ea , n-am plans de mult gandindu-ma la ea. Sa-i vad zambetul pe fata , spunandu-mi c-o voce blanda : '' Gabriellee! cum ti-a fost ziua?'' , '' Gabrielle , hai sa ne jucam!'' , '' Te iubesc Gabrielle!'' . Acele cuvinte mereu imi faceau ziua frumoasa...
In cele din urma am curatat lamele si le-am pus in cutiuta alaturi de poza Lisarei , pastilele le-am pus in baie unde le este locul.
Mi-am facut un dus rapid , m-am schimbat si m-am bagat in pat , deoarece eram obosita.
Ce se va intampla in continuare?
CITEȘTI
Colţi Sângerii
RandomLa inceput visele par imposibile, apoi putin probabile si in cele din urma inevitabile.