Ora zece

31 3 0
                                    

Eu nu îți promit că mă-ntorc la ușa ta
Fără să arăt un gest,
Cât e el de micuț
La ora zece, de nu-s întors
Nu îți face griji, sunt bine,
Încerc sa îmi găsesc cuvintele
Să scriu ceva pentru tine.
Dar știu că nu-s adevărat poet
Și unde nu-i poet, nu-i poezie.
Sunt sentimente încurcate,
Dar tu iubito să știi,
Lucru subtil pe buzele tale de catifea
De nu mă intorc la ora zece,
În brațele tale...
Eu nu îți promit ca mă-ntorc la ușa ta.
Și nu e vorba despre amorul bată-l vina
Ci despre rătăcirea mea nejustificată.
Simt că nu sunt destul de întreg
Și de siropos precum dorești,
Ca prin urmare de nu mă-ntorc la zece.
Nu știu cum să termin,
Dar te anunț cu cuvintele mele
Așa cum sunt ele,
Că noi nu vom mai iubi mult timp...

La ceas de searăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum