Trec adesea pe lângă copaci și asfalt umed,
Iar frunzele cad ca niște soldați în luptă,
Se lasă o ceață mare și vrea să rupă
Orice urmă de căldură.
Iar cerul este închis, gros,
Norii au dispărut, au fugit departe,
Ploaia însă își face loc aparte,
Dând un aspect de oboseală psihică.
Frigul bate in geam,
Și trece prin hainele noastre de lână
Am întrebat ceva dar nimeni nu vrea să spună,
Când trecem la următorul nivel.
Sunt înconjurat de cărămizi,
Și de oameni reci, parcă fără suflet,
Pe oriunde calci e numai noroi și aer umed,
Și cam așa trecem la iarnă...
CITEȘTI
La ceas de seară
PoesíaPrimul meu volum de poezie lansat pe această platformă. Cuprinde în mare parte poezii ce au fost scrise seara, în liniște. Poeziile abordează în mare parte a lor, teme precum dezamăgirea, iubirea, sau pur și simplu au ca și conținut, un mesaj legat...
