Fugi cu mine, nu de mine

3. Acum e prea târziu

- Eleanor Valerie Barlow, trezește-te în momentul ăsta!

     Femeia se duse direct la geam și trase draperiile, lăsând lumina zilei să pătrundă în încăpere.

- Nu, te rog! se plânse Eleanor, trăgându-și pătura peste cap. Mai lasă-mă puțin. mormăi ea aproape adormită.

- Niciun puțin! Ai înnebunit? Mama a trimis după mine încă de la prima oră a dimineții. Ce ai mai făcut?

- Dacă a trimis după tine, sigur ai aflat până acum ce am făcut. Și dacă te hotărăști să nu mai țipi, ți-aș fi recunoscătoare daca mi-ai spune și mie ce am făcut. Nu-mi amintesc nimic. răspunse ea, cu ochii închiși și cu fața îngropată în pernă.

- Ce tot mormăi acolo? Chiar nu-ți amintești nimic?

- Nu, Rosie, nu-mi amintesc nimic. Mă doare capul îngrozitor, te rog lasă-mă să dorm.

     Femeia își trase un scaun lângă pat și o privi în tăcere pe sora ei mai mică.

- Tata te-a găsit noaptea trecută singură, în aceeași încăpere cu lordul Devon Ashbourne.

- O, atunci nu eram singură. răspunse ea încă pe jumătate adormită.

- Vrei, te rog, să te concentrezi? o întrebă sora ei, scoasă din sărite.

     Cum nu îi răspunse înapoi, ea continuă.

- Logodnicul tău, în caz că ai uitat că ai unul, te căuta cu disperare.

- Și m-a găsit?

     Rosie își dădu ochii peste cap și spuse:

- Nu, nu te-a găsit. Te-a găsit tata. Și erai beată, împreună cu un bărbat care nu are obiceiul să stea și să discute despre vreme atunci când se află în preajma unei doamne. Dacă te găsea oricine altcineva, ai fi fost distrusă. Era balul tău de logodnă, Ellie!

- De unde știi tu ce obicei are el? întrebarea o luă prin surprindere pe sora mai mare, nereușind să mai articuleze vreun cuvânt. Glumesc. zise Ellie, când realiză că probabil o supărase. Știu că ești femeie măritată și toate cele.

     Eleanor se ridică și se rezemă de spătarul patului, privind-o printre gene pe sora ei.

- Cu cine ziceai că am fost prinsă? întrebă ea din nou în timp ce-și întindea oasele, ultima parte fiind aproape indescifrabilă din cauza unui căscat.

- Cu Devon Ashbourne.

- Cu cine?

- Dev...ei, la naiba! O faci intenționat!

- Ba nu, doar că nu-mi amintesc să-l fi cunoscut. zise ea, încruntată.

- Oficial, nu. Dar se pare că te-ai descurcat și fără ajutorul cuiva care să ți-l prezinte.

- Ce vrea să însemne asta?

- Nimic, știi că n-aș pune la îndoială integritatea ta. Doar că...vezi tu...situația asta e cam ciudată.