Luna 18+

Capitolul 2 Am magnet la idioți

Am ieșit pe ușa reușind să îmi îndes în geantă cheile și telefonul. Dau fuga pe scări să nu mai aștept liftul .Ajung în față blocului unde Mira deja mă aștepta. Mulțumesc lui Dumnezeu că soarele izbavise. Când m-amtrezit crezusem că o să plouă.

- Hei străino , strigă și îmi sare în brațe.

O îmbrățișez la rândul meu. Era îmbrăcată aproape la fel ca mine,exceptând cămașa ,ea având una albă.

Am strâns o tare de parcă nu mai voiam să îi dau drumul. Ea era bucățica aia din mine care rămăsese neschimbată în viață mea nenorocită.

- Hei . Mira, ascultă,încercând deja să mă scuz dar înainte să mai zic ceva ridică din deget făcându-mi semn să tac .

- Nu e nimic de discutat ,Luna, mă asigura. Asta ai simțit să faci și te am înțeles complet. Nu ai de ce să îți faci griji.

Am respirat adânc. Cine nu are o „Mira" să își găsească. Ea mă înțelegea ca nimeni alta și nu mă judeca.

- Mulțumesc, îi zic și o îmbrățișez din nou. Hai să mergem.

- Hai.

Pornim pe străduța care era destul de aglomerată pentu ora 7:45.

Nu făceam mai mult de 5 minute până la serviciu ,deaia nu plecăm cu noaptea-n cap de acasă și preferam să ne ducem pe jos în locul mașinii.

Aveam un BMW seria 1 primit de la bunici când mi-am luat permisul dar dacă puteam,preferăm să merg pe jos. Conduceam numai când mă duceam în weekenduri la ei sau în cazuri de forță majoră.

Drumul până la serviciu l-am petrecut cu Mira povestindu-mi ultimele noutăți în viață ei.

Avea tendita de a se îndrăgosti repede și de a îi trece la fel de repede. Eu o iubeam la fel.

Firma la care lucram în prezent activa în mai mult domenii, gen agricultură, afaceri,publicitate, design.

Mira lucra pe ramura publicității. Îi plăcea ce făcea la fel cum mie îmi plăcea designul.

Am-ajuns în 5 minute în dreptul sediului impunător unde erau scrise cu litere mari : WHITE CO.

Sediul era o clădire impunătoare de 15 etaje, din sticlă .

Interiorul diferea la fiecare etaj în funcție de ce ramură lucra la etajul respectiv iar jos-avea un parter de care m-amîndrăgostit de când am pus piciorul în firma. Podeaua era din marmură albă ,pereții albi iar pe ei erau modele de design destul de frumoase. Plantele nu lipseau iar recepția era lucrată din lemn negru cu modele sculpatate. Absolut divin.

Eu lucram undeva la etajul 7. Design și grafică. Nu pot să mă plâng de cum-arăta ,dar nu era la fel ca parterul. Mai sus de etajul 7 nu fusesem - decât la etajul 6 unde lucra Mira și acolo foarte rar.

Ne îndreptăm spre lift răspunzând la saluturile cordiale de la colegii care îmi-a runcau ocheade când treceam pe lângă ei.

Toți îl cunoșteau pe Marco ca fiind iubitul meu. Venea adesea să mă ia de la serviciu să-luăm cină în oraș sau să ne plimbam.

Mira îmi-a runcă o privire plină de compasiune . Acum chiar că ceva e dubios.

- Mira, ce e, de ce se uită toți la mine așa?

- Luna, știi că te iubesc...

- Știu, dar acum-amnevoie să îmi răspunzi la ce te-am întrebat.