Alături de tine

Capitolul 11.

Lumina sa stins în urma trăsnetului auzit de afară. Deschid ecranul telefonului și aprind lanterna.

,, E totul în regulă?" Întreb pentru a mă asigura dacă nu sa întâmplat ceva rău.

,, Da... se pare că afară a început să ploaie și nici nu am observat" Jennifer se face auzită în cameră. Mă uit spre geamul din partea stângă a mânii mele. Picăturile de ploaie se ciocnesc de sticla gemului și cad jos făcânduse auzite la interacțiune. Îmi place cum plouă, mereu mi-a plăcut din cauza mirosului, aerul se împrospătează iar când văd oamenii care nu au umbrelă cum aleargă prin ploaie agitați mă amuză, uneori e romantic când un cuplu stau sub aceeași umbrelă, sau alții se sărută fiind acompaniați de picături care îți mângâie obrajii și cad jos pe solul rece.

,, Sigur, e toamna" Zice Ryan, își aprinde și el lanterna și se îndreaptă într-o cameră și se întoarce cu câteva lumânări. Le aprinde și pune unde și pe unde câte una pentru a lumina camera.

,, Astăzi vom avea cea mai minunată seară a jocurilor" Din glasul lui Cris se simnte un entuziasm de nedescris, probabil îi plac asemenea situații.

,, Uraa, e timpul să ne distrăm! Jennifer se alătură cuvintelor lui Cris la fel cu un entuziasm.

,, Ok, îmi place ideea" Zice Ryan.

,, Klayre, joci? " Jennifer mă întreabă.

,, Cred că da, dar ce fel de joacă?"

,, Ce ziceți de adevăr sau provocare?" Cris zice și se ridică de pe canapea și se așază jos pe un covor unde încapem toți patru. Ne ridicăm toți și ne așezăm, la atingere e atât de moale și pufos că ai zice că e pat. ,,Cine începe?"

,, Încep eu" Zice Jennifer. ,,Cris, adevăr sau provocare?" Rînjește și probabil deja știe ce să-i zică.

,, Bine, provocare"

,, Sărutămă ... pe obraz" Chicotește așteptând ca Cris să îndeplinească un gest drăguț. Se apropie mai aproape de fața ei și îi depune un mic sărut gingaș pe obraz.

,, Gâdilă" Zâmbește și șterge locul unde a sărutato.

,, Heey, de ce ștergi?" Cris zice prefăcânduse supărat și îi mai dea un sărut iar Jennifer începe a râde.

,, Klayre, ce alegi?" La fel întreabă prietena mea luândune la rând.

,, Adevăr"

,, Ești supărată pe Ryan?" Mă surprinde această întrebare și nu știu ce să răspund. Simt cum Ryan mă privește și așteaptă un răspuns. Simt cum toți trei au ațintit ochii spre mine și mă simt oarecum incomod. Simt cum obrajii i-au foc iar vârful urechilor la fel.

,, Sincer... da" Ce să zic, am zis adevărul, vreau ca să știe că nu mi-a plăcut comportamentul său și felul în care mi-a zis. Vreau să știe că sunt supărată pe el.

,, Dar ce ți-am făcut? Este absurd să te superi pe un asemenea fleac" Se ridică în picioare, mă privește din sus în jos și își bagă mânile în buzunarele jeanșilor. Ca să nu mă simt intimidată mă ridic și eu în picoare pentru a fi la aceeași înălțime, dar oricum este mai înalt ca mine cu un cap și cu un an.

,, Fleac? Dacă ești bogat nu înseamnă că nu am voie să cumpăr ceva când vin la tine sau când mă duc în altă parte la cineva. Te simțeai incomod? Eu doar am dorit să fac un gest drăguț iar tu ..." îndrept un deget spre el ,, ... ai stricat totul. De când ai apărut în viața mea mereu ceva nu merge în regulă. Ești un magnet care atrage tot răul și pe toți. Te înțeleg că ai pierdut multe în trecut dar nu înseamnă că îți poți permite astfel să vorbești cu mine și să îmi arăți că tu ești mai bogat ca mine și că ceea ce am cumpărat pentru tine este un nimic" O Doamne... ce am zis?... Asta sunt într-adevăr eu? Nici nu am observat ce zic, practic m-am răstit la el. Ochii mi se lasă în jos. Mă simt stânjenită de felul cum am procedat iar obrajii ard din cauza că m-am enervat. Îmi i-au telefonul de jos și vreau să plec.