Alături de tine

Capitolul 9.

Stau pe același loc deja aproximativ 5 minute și încă nu a ajuns. Probabil s-au schimbat planurile și a uitat de mine sau pur și simplu acela care conduce mașina nu dorește să mă conducă.

Ryan POV .

Este deja enervant să umblu pe aici . Îmi aranjez mai bine pe mine cămașa acea albă de azi cumpărată și mă îndrept către mașină , dar na , Cris mereu mă oprește înainte de a face ceva .

,, Ce tot umbli din colo în coace , cineva te așteaptă să o duci acasă, mergi mai repede cât mai este timp că oricine o poate acuma în acest moment să o răpească pe frumoasa ta fată " Zice rânjind .

,, Ce zici acolo ? Nici nu am înțeles cum se cade ce ai zis , m-ai rar și clar "

,, Haide te rog nu-l fă pe prostu" Se apropie de mine și își pune palma peste umărul meu , se pare că are de zis ceva important din câte se vede. Îl privesc în ochi și aștept să continue . ,,Klayre are nevoie de un mic ajutor , haide frate, ți se pare că nu văd nimic ? " Îmi dau ochii peste cap și apoi face și el la rândul său. Băiatul acesta nu e sănătos, când merge vorba despre o fată și mine se îmbolnăvește de la lecturile sale despre Romeo and Juliet și îmi adresează întrebările ca un William Shakespeare care știe totul despre iubire. ,, Apar niște scântei între voi doi , iar tu mereu ca un Hulk le ruinezi " Zice nemulțumit și își ia palma de pe umăr.

,, Uite , mie nu-mi place de ea , și nici nu mi-a plăcut de la bun început, doar o simpatizez și atât, punct. Ea acuma pentr-u mine este ca o fată care are mereu probleme , caută pe cineva ca să o consulteze și să aibă grijă că este fragilă și mereu se poate strica în orice moment dacă o atingi .
Scuze dacă te așteptai la ceva m-ai mult de la mine , dar nu sunt bărbatul potrivit pentr-u ea, înțelegemă ... " La finalul propoziției devin puțin mai liniștit.

,, Ok, eu am vrut doar binele, să ții minte că nici o fată nu te-a văzut altfel în afară de ea . Este jumătatea ta perfectă și pe alt cineva nu v-ei m-ai găsi " Se întoarce și pleacă.

Îmi dau o palmă mentală că a ajuns Cris să îmi dicteze ce trebuie să fac atuncea când vine vorba despre Kalyre.

Cris POV.

,, Îmi va zice mulțumesc pentr-u ceea ce îi fac " Zic mormăind sub nas când mă îndepărtez de Ryan.

Klayre POV.

Mă îndrept către ieșirea din școală. Sunt prea obosită și mă doare piciorul ca să aștept pînă ce se va întoarce acel Cris. Pășesc treptele școlii încet și nu mult și ajung lângă stradă. Aud niște roți care produc un sunet nu prea plăcut timpanelor mele. Se oprește o mașină și observ cum își scoate cineva picioarele, și apoi îi văd fața lui Ryan și încremenesc pe loc.

Mă analizează și nu scoate nici un cuvânt . Mă fac roșie la față și simt cum mă genez când cineva de care îmi place mă privește . Dar observ cum șade serios și neclintit și cu gandul cu totul în altă parte.

,, Ce tot aștepți și nu știi ce să faci ? " Îl întreb nedumerită și interesată de ceea la ce se gândește. Apoi se trezește din gânduri și pare cam trist.

,, Urcă "

,, De ce să urc ? "

,, Pentr-u că așa am zis eu "

,, Nu mă urc în mașină ... " Poate uneori mă comport ca o fată de 10 ani dar dacă am zis așa va fi. ,, ...și nu am nevoie de ajutorul tău, singură mă descurc " Mă întorc, fac câteva pasuri și mă împiedic de o piatră. Simt mâna caldă a lui Ryan cum mă apucă de mână și mă trage în direcția opusă a căderii astfel în cât am ajuns lipită de pieptul său care accelerează din ce în ce mai repede. Geanta îmi cade de pe umăr lângă picioare. Își pune încet ambele mâini pe talia mea ținându-mi echilibru. Șira spinării se face ca pielea de găină iar inima îmi bate mai tare. Îmi atrag atenția la ochii săi verzi care sunt de un vrede pur și neobișnuit.