Dragostea si Destinul

Capitolul 33

     Surpriza imensa a fost cand am ajuns acasă cu bebelina. Sute de cadouri, baloane în toate formele posibile, pancarte cu numele ei și un pătuț special oferit de mama lui Sebastian.
     Am așezat-o ușor în pătuțul ei cu baldachin admirând-o cum doarme printre valurile de mătase albă.
     - Un îngeraș micuț. Bravo, fetița mea! Îmi spune tatăl meu cuprinzandu-ma in brațe.
     - Mulțumesc, tata. 
     Coboram in living unde se pare că toata lumea mă aștepta.
     - Daca tot nu am apucat sa îți organizăm un baby shower înainte să naști îl primești acum. Îmi spune sora mea punandu-mă pe un fotoliu.
     Toată lumea întinde cadouri iar eu trebuie să mă supun și să le deschid pe toate. Vai de capul meu! La cate haine a primit cred că o sa trebuiască să îi facem un dressing doar pentru ea. Bine că lumea sa gândit să îi ia și haine mai mari altfel nici dacă o schimbam de 10 ori pe zi nu reușeam să o îmbrac cu toate.
     - Sfinte Dumnezeule, mai sunt multe? Spun la un moment dat epuizată.
     - E suficient pentru azi, iubito. Mai desfacem și mâine.
     - Ar fi minunat. Sunt frântă de oboseală. Mulțumesc tuturor pentru tot dar sunt extenuata.
     - E în regulă, draga mea. Fugi și odihnește-te, noi mai avem treabă.
     - Ce treabă?
     - Pai cine crezi că o sa se ocupe de nunta? Trebuie să ne apucam cat mai repede daca vrem sa fie totul gata până la data stabilită.
     - Ce data? Noi nu am stabilit nimic.
     - Pe 25 August, iubito. Ziua în care noi ne-am cunoscut. Îmi spune Sebastian strangandu-ma in brațe pe la spate.
     - Ai ținut minte? Îl întreb surprinsă.
     - Nu am să uit vreodată ziua aceea, iubita mea. Aceea este ziua care mi-a schimbat viața pentru totdeauna.
     - Dar stai liniștită, o sa participi și tu la pregătiri, doar că noi o sa fim cu alergatul.
     - Așa că, surioara, hai sa te băgăm în pat pentru că noi avem multă treabă de făcut.

     Zilele și săptămânile trecute precum secundele, totul este pregătit iar eu stau in camera mea din vechiul apartament și mă privesc în oglindă. Rochia alba in stil prințesa îmi îmbracă trupul​ atât de elegant încât mă simt cu totul alta persoana. De data asta am ales sa unesc tradițiile tatălui meu cu ale mele. Rochia are o trena superbă roșu sângeriu cu modele aurii iar voalul ce pleacă de la diadema imensa este brodat pe margine cu mici trandafiri delicați. Bijuteriile nu îmi lipsesc de pe mâini și de la gat desi nu l-am lăsat pe tata să mi le pună pe toate cu scuza că vreau sa dansez în seara asta nu sa stau jos din cauza greutății. Minunea mea mica este în brațe la Parinha îmbrăcată intr-o rochiță aproape identica cu a mea. Inima îmi zburda in piept de atâta iubire cata pot sa primesc din partea familiei mele. Sunt atât de norocoasa.
     - Mergem, fetița mea?
     - Da, tati, mergem!
     Mașina oprește în fața bisericii iar eu ii prind brațul tatălui meu.
     Parinha și Moira îmi țin trena in spate in timp ce mama lui Sebastian împreună cu Carla ne deschid drumul aruncând cu petale de trandafir.
     Scumpul meu Sebastian mă așteaptă în fața altarului împreună cu Damian și Tapur îmbrăcat intr-un costum negru și cămașa albă impecabila. Chipul și privirea îi sunt scăldate in emoții dar se menține serios aratandu-mi doar un zâmbet când privirile ni se întâlnesc.
     Odată ajunși în fața preotului tata mă îmbrățișează și mă sărută părintește pe frunte.
     - Ai grija de fata mea, Sebastian!
     - Cu prețul vieții mele! Răspunde acesta serios.
     De îndată ce preotul incepe sa vorbească știu că povestea noastră de dragoste abea acum incepe. Am învins destinul iar acum trebuie sa îl scriem din nou așa cum ne dorim noi sa fie, cu urcușuri și coborâșuri dar, împreună.

     - Dragi invitați, ne-am adunat astăzi aici pentru ai uni pe Sebastian și pe Evelyn in sfânta taină a cununiei.....

     Mai departe nu mai aud nimic pentru că sunt prea ocupată să mă uit în ochii soțului meu ce îmi transmit un singur lucru. IUBIRE!