Iubește-mă ! [Yaoi]

40

Elías pove ....

Ultimele două săptămâni au fost groaznice, în fiecare noapte aveam câte un coșmar. Să nu mai zic de crizele pe care le facem de fiecare dată când îl vedeam pe tata sau pe Nicolas.  De câteva zile m-am mai calmat și cred că e din cauza unui ceai pe care mi-l dădea mama în fiecare zi. Măcar acum pot să plec în oraș să mă văd cu Darrian și  Jonathan. 

Credeam că nu mai scap din problema asta. Măcar m-am odihnit și am avut mult timp să meditez. Dar am ajuns la o concluzie! Încă nu sunt îndeajuns de matur pentru a lua niște decizii pe seama mea. Nu am putut găsi unele răspunsuri, la întrebări destul de simple.  Am avut nevoie, evident, de ajutorul lui, al mamei mele.

Acum merg să mă văd cu Darrian si Jonathan. Îmi doresc ca măcar ei să fie bine.

Nicolas pove....

Ce lună încărcată am avut. De unde să încep mai întâi... hamm.... clar cu prea iubitul meu frate, Elías, ce evident în ultimul timp face crize când mă vede, e prima dată când îl văd așa, și mai ales să urle la mine în modul ăla.  Mama a zis că reacția aia, nu are de a face cu mine. Să zicem așa deși are cam mult de a face cu mine, pentru că eu am fost cel ce l-a adus pe Adam la el .

La întrebarea " de ce face la fel si când îl vede pe tata?", mama nu a vrut să răspundă, dar nu poate să țină nimic ascuns de mine. Am aflat în cele din urmă, ascultând pe la uși.  Da... Știu nu e frumos ce fac. Nu e prea politicos să asculți ceea ce vorbesc alte persoane între 4 ochii, mai ales discuțiele dintre părinții. Mă miră faptul că Elías i-a văzut abia acum dezbătând astfel unele probleme. Ceea ce mă face să mă simt ca fiind fratele mai mare. 

Bine. Zic eu că totul e roz și nu știu ce dar am si eu problemele mele . Cum ar fi Richard! Da . Cam el e singura mea problemă, și cea mai mare . Sincer m-am obișnuit cu prezența lui, mă sperie, dar măcar știu că nu o face cu intenție rea. Singurul lucru pe care îl urăsc e ca i-am cerut tatei să-i zică să nu mă urmărească tot timpul. Și nu știu dacă am făcut bine sau nu !? Mă simțeam parcă mai bine când eram sufocat de el . Acum mă simt de parcă am doar un om de-al lui tata ce lucrează pentru el, și nu are vreun sentiment.

Radeam de Elías înainte, dar acum , acum nu știu.

Mi-ar plăcea să îl văd iar cum se strecoară pe fereastră. Și să-l văd stând în dulap, crezând că nu îl văd.  Să-l aud cum își încarcă arma la cel mai mic zgomot.  Am făcut alegerea greșită când i-am cerut tatei să-l îndepărteze de mine.

Iar la ce m-am gândit eu acum, a da să fac pe spionul si să-l urmăresc. Îl urmăresc de mai bine de jumătate de oră si el încă nu m-a observat. 

Exact acum își face cumpărăturile, iar eu, ceva extrem de normal pentru un adolescent, îl urmăresc.  Era la raionul cu dulciuri. De ce mă amuză asta? Ei bine pentru că într-o mână are biscuiți Oreo, iar în cealaltă biscuiți simpli. Dacă aș fi lângă el acum, l-aș pune să-i cumpere pe ce-i Oreo. M-am  ascuns repede de privirea lui, făcând dreapta la raionul cu pufuleți.

Chiar și la coadă m-am pus la casa de marcat, ce era la un metru de cea la care era el .

Foarte subtil!

Și-a continuat drumul. Eu pe urmele lui.  Casa lui era nu prea departe de locul în care era magazinul, era un cartier mare cu vile și tot tacâmul. Acesta s-a oprit, și-a făcut dreapta la o casă cu etaj.

M-am ascuns după niște tufe din jur, dar când să mă uit după el, nici o urmă de băiat.  Am oftat. Moment în care m-am ridicat brusc pornind spre casa lui. Din senin pe umărul stâng, am simțit o mână ce mă opri. Am înlemnit, ne știind ce să fac, ce aș putea face?! O voce familiară se facu auzită, iar în acel moment am vrut cu orice preț să-mi dau o palmă peste frunte.