32.

167 14 160
                                    

Ami pove...

Oare ce-au mai făcut de data asta cei trei strumfi, după cum îmi place să-i numesc pe ce-i trei . Sunt aproape de casă, o lacrimă îmi alunecă pe obraz din senin, am șters-o repede cu mâneca si-am intrat în casă. Eram sigur că se va criza în acel fel, îi Kevin până la urmă din ce nu face el scandal, a reacționat urât și atunci când i-am luat apărarea lui Luca chiar dacă nu îl cunoșteam. Pff.. Ce amintirii!

Luca : Ami ... ai ajuns.... te rog ajută-mă!

Eu : acum, acum . După ce am rezolvat problema cauzată de strumfi, i-am chemat pe ce-i trei în bucătărie.  De ce ați spart țeava aia ?

Cei trei: .... Cu privirile în pământ ca de fiecare dată când fac câte o prostie, nu ziceau nimic. 

Eu : de câte ori v-am zis că în casă nu se poate face un parc de distracții. 

Hades: dar eram pe aproape, asta dacă nu ne găsea tata!

Luca : Hades ...

Eu : Luca! Am spus și mi-am întins mâna spre el așezându-mi palma pe gura lui . Nu acum, mă ocup eu de ei, tu doar asistă la asta fără să intervi. Ok ..

Luca : bine ... spuse bosumflat. 

Eu : eieiei... copilașii... tatăl vostru a făcut bine ce a făcut prin a vă opri. V-ați gândit că ați fi putut distruge casă, noi unde mai locuiam.

Sophia : la bunica Liza .... ea e dulce si face tot ceea ce vreau eu, îmi cumpără rochițe...

Antonio: ba nu ... bunica Elena este cea mai bună, are mereu la ea bomboane și îmi spune mereu câte o poveste, când vreau eu îmi spune câte una .

Hades  : da .... Bine de voi, mie îmi place de unchiul Alex e glumeț și îi plac foarte mult mașinile de cursă. 

Eu : bine... Bine copii... Nu încercați să schimbați subiectul,  vă cunosc prea bine! Fuga în camerle voastre și faceți curat . Dacă văd un fir de praf pe un raft, fără desert timp de o lună. 

Hades : dar ...

Eu : două...

Antonio: dar a fost doar vina lor !

Eu : trei ....

Sophia: bine... băieți haideți... e vina voastră asta se întâmplă când mă las condusă de voi .

Eu : perfect... data viitoare să nu-i mai cauzati probleme tatălui vostru!

Luca : bine.... Nu e prea ușoară pedeapsa asta ?

Eu : ha... să se bucure că nu i-am pus să curețe baia!

Luca : ok...

Eu : te-ai stresat din cauza lor nu ? Am zis și l-am prins de umerii, aranjand tricoul pe el, m-ai luând câte o scamă.

Luca : nu ... îmi spune serios privind podeaua. 

Eu : era de așteptat să facă asta din două în două luni se întâmplă câte ceva de genul, mai puțin iarna .

Luca : ești atât de incredibil! Spuse moale și înduioșător încât am înroșit foarte tare, mâinile mele încă îi netezeau tricoul dar privirea mea era acum în pământ. 

Eu : și tu ești...

Luca : știi cât de mult de iubesc!? Îmi zise și își puse mâinile pe șoldurile mele ridicându-mă în sus și așezându-mă pe blatul de bucătărie. 

Eu : Luca!!! Spun șocat si îi strâng tricoul în pumnii.  Nu ...

Luca : știu Ami ... Dar ce zici de un moment romantic!

Iubește-mă ! [Yaoi]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum