Iubește-mă ! [Yaoi]

13.

Nu știu ce să fac ! Sunt închis în casa lui de mai bine de 5 zile . Vreau acasă ! Nu mai suport chinul psihic prin care trec momentan din cauza lui . Pe de-o parte o voce din capul meu îmi spune că pot avea încredere în el , dar altă parte a creierului meu îmi spune că nu e bine și că mi-ar putea face ceva rău . Încă am bănuieli asupra lui . De abia l-am cunoscut și nu are cum să fie el  , Adam . Dacă vă întrebați , da încă nu sunt sigur de nimic și am să mor singur . Yey . Cine mi-se alătură ? Cât de sarcastic pot să fiu . Nu e vina mea , e a lui . Deși fața îi este izbitor de asemănătoare cu cea a lui Adam , vechiul meu prieten și prima persoană ce m-a sărutat vreodată . Chiar trebuie să menționez asta mereu , e din vina autoarei pe scurt . Aspectul fizic nu mă asigură de asta , adică Adam ce îl știam eu era doar cu doi țenti mai înalt decât mine și cam pricăjit , iar cel de acum ce pretinde a fi el , să fiu sincer parcă ar fi un fotomodel și un culturist de excepție ce ar putea ridica și munți , fix cum e și tata . Vai de capul meu ! Nici nu știu ce să fac . Aș fugi dar ușa e închisă în permanență . Momentan stau ca prostul și privesc pe fereastră , la oameni mici ce trec toată ziua pe strada asta . Sunt atât de mici încât pentru prima dată în viață mă simt și eu mai înalt , și decât tata dar și decât Tata-mamă .

Am auzit patul scârțâind și am privit speriat înspre el . Acolo stătea el , avea un zâmbet larg  și ochi închiși , picioarele depărtate și se sprijinea pe spate în brațe . Am stat nemișcat . Pulsul mi-a crescut , iar bătăile inimii mi-au accelerat brusc . Tot nu înțeleg , de ce mă simt așa când mă uit la el . Cu Ivan nu a fost așa , a stai cu Ivan nu am împărțit ce împart cu el poate din cauza asta sunt așa de panicat și în fond Ivan îmi era doar Crush .

Adam : te gândești iar la rusnacul  ăla ?

Eu : nu fac asta ! Am negat eu dezaprobând și din cap , privind cu rușine podeaua . Cum de și-a dat seama ?!

Adam : e simplu Elías !

Eu : ce vrei să zici ? Îmi este prea frică să îmi ridic privirea din podea , nu pot face absolut nimic .

Adam : tu !

Eu : ce e cu mine ?

Adam : tu mereu vorbești singur ?!

Eu : dar nu am vorbit !

Adam : ba da ! Ești la fel de adorabil . Haide lângă mine ! Supuse bătând cu palma locul de lângă el .

Eu : nu mă mișc de aici nici mort !

Adam : nu mușc Elías .

Oare la fel a zis și tata când l-a lăsat însărcinat pe Tata-mamă cu mine ." Nu mușc !" Dar până la urmă tot a mușca  , nu ?!

Adam : pfff ... nu te rușina , te vei așeza doar jos lângă mine .

Mi-am trecut a lene prin păr degetele ce de abia le mișcam din vina bandajelor . Mi-am făcut curaj respirând adânc și l-am privit timid . Avea părul ud - atât de sexy - ce dracu gândesc oare , se vede că e seară și că îmi este foarte somn , spun doar aberați .

Adam  : e totul în regulă ?

Mă întrebă acesta , dar am tăcut privind iar podeaua . A oftat exasperat , iar eu l-am privit întrebător . S-a lăsat pe spate cu mâna lipită de frunte . Acum îl puteam admira fără să mă intimideze cu privirea sa . Avea trupul unui zeu cu pătrățele și tot  tacâmul . Vreau să fiu și eu ca el ! Prosopul din jurul bazinului său îi acoperea ceea ce nu îmi era permis să văd și ceea ce oricum nu dormeam să privesc.

Adam : ești tot roșu !

Am privit speriat înspre coșul de rufe , am înghițit în gol și mi-am mușcat buza . De ce m-am pricopsit cu așa ceva ? Universul chiar mă urăște . M-am uitat din nou la acesta și l-am analizat din cap până în picioare . Unde e ? Unde și când ?! Ce naiba se întâmplă ? M-am întors cu spatele la acesta privind ploia ce bătea ușor în geam . Unde i-a dispărut prosopul ?! Era gol pușcă ! Vă jur chiar era așa , iar acum era gol ! Roșie umană ..... De ce m-am uitat , acum doar asta văd !