Iubește-mă ! [Yaoi]

27.

Elías pove ....

Eram în camera mea , stăteam doar și îmi priveam reflexia în oglinda mare din fața mea . Mereu când mă privesc astfel persoana mea , conștiința , mă face să mă gândesc la un miliard de evenimente ce ar putea avea loc sau cele ce deja și-au făcut loc în viața mea . Știu ... sună ciudat așa cum sunt și eu totodată . Da bine , nu sunt eu nu știu cât de melancolic sau așa ceva , dar e autoarea devină pentru cuvintele astea tumultoase.

Decorul din jurul ei era simplu . Era atașată pe dulap , peste ea era o eșearfă pusă în dezordine cu trei chestii prinse de ea . Uneori aș vrea și aș prefera să stau și să privesc totul din zona mea de confort , nu sunt un fan prea mare al haosului . Deși ceea ce am făcut până în prezent spune altceva despre mine . Știu nu sunt obligat să mă i-au în gură cu nimeni pentru nimic și nici să intervin pentru alte persoane , să zicem într-o luptă . Aș prefera să stau mai mult și să nu îmi irosesc energia .

Eram pregătit pentru cina din seara asta , ce avea să însemne mai mult sau mai puțin ceva pentru familia mea . M-am ridicat privind drept în față la ușa deschisă. Am văzut o persoană înaltă și întunecată, lumina ce bătea din hol în camera mea îl contura puțin , restul luminii bătând spre mine și orbindu-mă . Persoana aia nu a zis nimic , doar și-a întins mâna s-a spre mine . Nu vedeam prea bine cine era , camera mea era împînzită de întuneric cu un iz de grotă . Ne știind cine poate fii , l-am lovit peste mână . El râzând ușor și ieșind la lumină , am rămas amuțit , era Adam , ce îmi zâmbea extrem de pervers .

Eu : ce vrei ? Ohh ... Scuze, ce cauți aici ? Am zis jenat din cauza cuvintelor mele dure .

Adam : drăguț ca întotdeauna ! Luca m-a chemat . Ai o problemă cu asta ? Îmi zise depășind pragul și intrând în dormitorul meu .

Eu : ce-ai băut ? L-am întrebat înfricat făcând doi chiar trei pași în spate .

Adam : nimic... deși aș fii vrut ! M-a lipit doar cu câțiva pașii apăsați de mobila masivă din lemn , am simțit încet câte un obiect prins de eșearfă cum intrau forțat în brațul meu stâng .

Eu : Adam nu e amuzant de loc !

El a venit spre mine cu niște pașii ritmați , iar eu încercam din răsputeri să nu îl privesc , dar fix când credeam că ar vrea să renunțe mi-a prins bărbia și s-a apropiat de mine mult , prea mult , buzele sale fiind lipite de ale mele în doar o secundă . Când le-am simțit , m-a cuprins o frică , iar următorul lucru pe care l-am executat din instinct a fost de-al lovit în piept cu brațele . Mă simt ciudat ! Nu îmi plăcea absolut de loc ce îmi făcea sau cum mă abordea . Mă simt ca atunci ! Ca în aceea zi de iarnă ! Nu îmi place ! În loc să mă simt bine , mă simt de parcă m-aș sufoca . Nu îmi înțeleg sentimentele , parcă la începutul zilei când m-am trezit lângă el , deși i-am zis clar să stea pe canapea , m-a cuprins o altă stare , un alt sentiment ciudat pentru mine , iar acum sunt super speriat .

Sărutul era destul de ocolit deși el dorea să îl intensifice într-un-l mai lung și mai pasional . Ar fi reușit dacă palma mea nu i-ar fii lovit fața . Ochi mei au făcut contact cu ai săi , văzând o ușoară ură în ei . Mi-am lăsat privirea în pământ , fiind pregătit să îmi las câteva lacrimi prezente să îmi alunece pe obraz fără ca el să le vadă căzând .

Adam : Elías !

Eu : ți-am zis doar că nu vreau afecțiunea nimănui ! Iar tu din acțiunile tale văd că tot nu mă asculți , ceea ce înseamnă că tu chiar nu mă iubești ! Ți-am zis !!!!!

Adam : Elías !!

Eu : credeam că poți face un mic efort pentru a mă aștepta și pe mine din urmă .