With you | Yeonbin

~Capitolul 16~

YeonJun se întoarse și încuie ușa după sine. El merse mai departe pe coridor, înapoi în cameră la mica omegă ce privea televizorul.

—Tati, cine a fost el?

—Nu contează, nu ne va mai deranja. -a spus YeonJun așezând băiețelul la sine în poală.

Sonwoo era foarte atașat de tatăl său și nu făcea niciun pas fără el. Doar fiul îi dădea putere omegei să trăiască mai departe.

Deîndată ce a plecat în altă țară, YeonJun nu mai putea să locuiască fără sufletul său pereche de aceea dorea să se sinucidă. Dar s-a răzgândit imediat când a aflat că e însărcinat, apoi totul devenise clar, întârzierea și grețurile aveau deja sens. YeonJun a decis că va păstra copilul, chiar dacă el si alfa nu mai locuiesc împreună. I-a foat foarte greu acei șapte ani, dar a făcut față.

Dar totuși despărțirea de sufletul său pereche nu a mers atât de ușor, lăsând în urmă consecințe.

~~~

—Sunt complet sigur că este fiul meu! -vorbea singur cu sine alfa. —Nu poate să nu fie fiul meu! Totul se potrivește. Am numărat aproximativ lunile și totul se potrivește, și știu că YeonJun nu ar fi putut s-o facă! Nu este el acel gen de persoană! Trebuie să vorbesc cu el... cum? Nu vrea să mă vadă... Trebuie totul să pun cap la cap și să-mi cunosc fiul! -spuse ferm Soobin; astfel decise că seara viitoare va merge din nou la ei.

~~~

YeonJun și-a parcat mașina lângă studio iar toată lumea era fericită să-l vadă. În acești ani a reușit să deschidă încă trei studiouri, iar filiala principală era în Franța, unde și a locuit timp de patru ani. Omega a reușit să controleze totul de la distanță și să-și crească băiețelul. A ținut legătura cu toți prietenii săi din Coreea cărora le era dor de el.

—Ai ajuns demult? -zâmbind întrebă Kihyun.

—Da, probabil voi rămâne aici, mai ales că Sonwoo crește și ajutorul părinților nu mi-ar strica... -răspundea omega cu voie bună la toate întrebările.

Subiectul Soobin era interzis, YeonJun închise această temă de mult și nu mai permise acest subiect în discuții, prezentând-o ca pe o "regulă".

—Voi trece pe aici cât de des voi putea. -promisese Kim înainte de a pleca.

Se grăbea acasă că știa cu siguranță că Sonwoo îl așteaptă. Chiar și din burtă, acel micuț era foarte activ și se-împingea 24/7.

Intrând în casă, a fost surprins când mică omega nu a dat peste el cu toată energia sa de aceea s-a neliniștit. YeonJun a urmat sunetele din sufragerie, văzându-și fiul jucându-se cu Soobin, iar Jin, ce era dădaca lui Sonwoo, stătea relaxat pe canapea.

—Cum s-o înțeleg pe asta? -întrebă el indignat.

—Tată! -strigă băiețelul ridicându-se de pe covoraș, sărind repede la tatăl său în brațe. —Mi-a fost foarte dor de tine!

—Ce faci aici? -dur întrebă omega străpungând alfa cu o privire tăioasă, Choi ridicându-se și el.

—YeonJun, liniștește-te, nu te enerva. Nu este nimic în neregulă cu asta. -a spus Jin.

—L-am lăsat pe Sonwoo doar pentru două ore și el deja e aici! -ridică tonul YeonJun.

—Tati, nu te supăra... -cu ochii mari își privea părintele mică omegă.

—Sonwoo, eu trebuie încă o dată să discut cu acest bărbat, du-te în camera ta.

—Dar vreau cu tine! -s-a lipit și mai strâns de omegă el.

—Kim Sonwoo, ți-am spus să mergi în cameră, sunt supărat și nu vreau să mai strig la tine.

Băiețelul a oftat trist și a părăsit încăperea. Iar YeonJun fără a-i atrage atenție lui Jin se repezi spre alfă și trăgându-l de cravată în jos, l-a coborât la nivelul său.

—Auzi, dobitocule, m-am exprimat neînțeles? Să nu te mai văd lângă fiul meu! -printre dinți spuse-se Kim, lăsând alfa șocat.

—YeonJun, Sonwoo este și fiul meu. -ferm zise Soobin.

—Nici de cum, eu l-am purtat sub inimă, eu l-am născut si l-am crescut singur! Nu are nimic de-a face cu tine!

—Și de la cine ai rămas însărcinat? De la duhul sfânt? -întreba alfa, apucând omega de umeri. —Suntem suflete pereche YeonJun și poți schimba asta!

—Dar tu m-ai schimbat, pe alt cineva! -țipă omega în lacrimi.

—Nu te-am înșelat!

—Soobin, nu mai sunt acea omegă naivă ca înainte și nu mă vei mai duce de nas. Pleacă de aici și nu te mai apropia de fiul meu!

Omega îl împingea pe cel mai mare spre ușă. Chiar dacă îi era greu s-o facă, nu numai din cauza că era mai slab, ci și pentru că în adâncul sufletului nu dorea să o facă. Choi stătea lângă ușă, uitându-se cu rugăminți la YeonJun, dar de după colț apăru mică omega ce zbură spre Soobin, lipindu-se de piciorul lui.

—Chiar ești tatăl (a) meu? -întrebă băiețelul cu ochii umezi. —Ai venit în sfârșit ca să îl aperi pe tati?

—Sonwoo! -zise indignat YeonJun.

—Dar, tu singur ai spus că father este foarte ocupat și va veni pentru a ne apăra! -continua băiatul fără să dea drumul piciorului alfei.

Soobin s-a coborât la mica omegă ce plângea și i-a șters lacrimile.

—Micuțule, promit că voi mai veni, doar tati al tău este supărat acum pe mine.

—Sigur vei veni? -întrebă Sonwoo ce continua să plângă.

—Da, dar pentru moment, ai grijă tu de tati, bine?

Băiețelul a dat din cap afirmativ iar Choi îndată a părăsit casa. Mica omegă se întoarse la tatăl său cu capul plecat deoarece știa că va fi certat. Dar acest lucru nu s-a întâmplat.