A trecut o luna de când mă simt ca și cum viața mea nu mai are sens. Nu mă mai recunosc, mi-am pierdut esența. Tot timpul asta am suferit, am refuzat să trec peste pentru că, în fond, simțeam că toate astea s-au întâmplat din vina mea, din cauza că eram atât de naiva încât dacă el îmi spunea că Pământul e plat de fapt, îl credeam. Niciodată nu am reușit să-mi formez propriile convingeri, mereu aveam nevoie de cineva care să mi le dea pe tavă. Asta era eu, vechea Katya Aslanov, dar după ce dezamăgire am trăit de una singură, acum sunt o alta persoana.
Acum o săptămână am aflat că sunt însărcinată. Ce final mai apoteotic ca asta ar fi putut exista ? Niciunul. Reacția tatei m-a îngenuncheat, a fost încă o săgeată veninoasa care m-a străpuns adânc. Și acum îmi amintesc vorbele lui.
— Zi-mi că e o glumă proasta plănuită de Anya ! Nu poate fi adevărat !– striga in timp ce-și înfinge mâinile în păr și se plimba furios prin camera.
— Nu e o glumă.... Îmi pare rău...
— Îți pare rău ?!– întreabă ironic– Dar când ți-ai deschis picioarele, nu ți-a părut ? Când m-ai mințit în ultimul hal, nu ți-a părut ?
— Îmi pare rău.... El îl iubeam...
— Cum îl cheamă ? – întreabă ignorând cuvintele mele de mai devreme.
— Akim Zolotov..
— Treci in cameră acum, discutam mai târziu !
Iar partea a doua a discuției a fost ucigătoare. În momentul în care a dat buzna în camera mea și m-a lovit, am simțit cum și ultima fărâmă din mine moare.
— Ți-am spus cum îl cheamă! Ce mai vrei ?– îl întreb plângând.
— Nu există nimeni în oraș cu numele de Akim Zolotov !– îmi reproșează tata furios.
— Poftim...– șoptesc eu– Nu poate fi adevărat, el nu m-ar minți ! Mă iubește !
— S-a folosit de tine, copilă proastă ! Nu vezi nici acum? De ce crezi că nu mai dai de el după ce te-ai culcat cu el ?
— El mă iubește....simt asta....– mă încurajez de una singură, deși începeam să fiu convinsă că tata are dreptate în privința lui.
— Să te iubească?! Se vede ce te iubește – zice ironic– Și-a luat tălpășița imediat cum nu i-ai mai fost utilă ! Te-a mai lăsat și gravidă!
— O să se întoarcă, știu asta ! – adaug printre suspine.
— Nu o va face, iar dacă o va face, nu va fi în casa mea ! Ia-ți lucrurile și pleacă ! De azi nu mai ești fata mea ! Ești doar o rușine care ma va urmări pretutindeni !
Aud dar nu-mi vine să cred. Propriul tată mă izgonește din casa.
— Nu am unde să mă duc, te rog, nu o face !
— Crezi că-mi pasă? – întreabă retoric– Du-te la cel care te-a lăsat gravidă! Dar stai, am uitat că te-a părăsit !
Îmi las privirea în jos. Mă dor cuvintele lui. Mă doare că se poartă așa cu mine. Singurul lucru pe care l-am făcut a fost să cred in iubire. Asta a fost păcatul meu.
Singurele lucruri pe care am putut sa le iau au fost: câteva haine, o pernă și o poza cu familia mea. Se pare că astea îmi vor fi singurele amintirile. Nu mi-a dat voie sa păstrez telefonul, singurul mod prin care as fi putut să mă salvez.
Ore întregi am căutat un loc unde sa dorm. Ore întregi la fiecare pas făcut plângeam. Mă durea inima sa accept realitatea. Era crunt sa înfrunt că am fost izgonită de tatăl meu.
Orele treceau iar noaptea și-a făcut simțită prezența. Am ajuns in spatele unui magazin alimentar. M-am așezat pe jos și am izbucnit în lacrimi. Eram pierduta printre necunoscuți și mi-era al naibii de teamă. Nu știam ce să fac pentru a mă salva.
— Hei.....ești în regulă ? – aud o voce și ridic capul ca apoi sa-mi șterg rapid lacrimile.
— Da, sunt bine! – răspund forțând un zâmbet.
— Minți cam prost sa știi ! – adaugă tânăra schițând un zâmbet – Spune-mi ce ai pățit, poate te pot ajuta !
— Singura persoana care ma poate ajuta are un număr de telefon pe care nu-l știu pe de rost ! – spun resemnată.
— Îmi pare rău ! Daca te pot ajuta cu ceva totuși să-mi spui !
— Nu am unde sa stau peste noapte, crezi că mă poți lăsa în depozit ? Jur că nu ating nimic !
— Sigur, doar că dimineața nu trebuie sa fii aici ! Daca se va afla de asta, voi intra in mari probleme !
— Mulțumesc din tot sufletul meu ! M-ai salvat după ce tata m-a dat afara că am rămas gravidă !
— Cum a putut să facă una ca asta ? – mă întreabă șocată.
— Se pare că reputația e mai importantă decât fiica lui...
— Îmi pare rău să aud una ca asta !
— Stai liniștită, asta e doar o parte din cele întâmplate !
Sărmana fata nu spune nimic. Am lăsat-o fara cuvinte.
— Eu sunt Katya ! Îmi pare bine! – ii întind mâna care tremura deja de la frig.
— Îmi pare bine, Katya ! Eu sunt Anna !– îmi răspunde întinzând mâna înapoi – Acum intră să te încălzești puțin, tremuri toată !
Încuviințez din cap și pășesc înăuntru, presimt că va fi o noapte oribila pentru mine.
CITEȘTI
Rotten Heart
Lãng mạn~ Lui Makar Volkov nimeni nu-i zice "nu". Un mafiot şi un om de afaceri de succes în ochii oamenilor din Koroliov. Considerat un demon distructiv și ambițios care mereu obține ceea ce vrea cu orice preţ. Inclusiv pe ea. Punctul sensibil al omului c...
