(Necontinuată)
Eram perfect sigur pe mine că pot aduce mândrie în împărăția Nishimura dacă mă bag pe sub pielea regelui Yoo, dar nu a mers așa cum mă așteptam.
Nu aveam in plan să imi notez in inimă un sentiment de care nu avusesem parte până atunc...
Numele meu este Nishimura Riki, dar ceilalți îmi spun Ni-ki... din motive necunoscute.
Sunt singurul fiu al regelui iubit al vampirilor, si ca să vă luminez mintea, o sa explic mai pe lung
=
Nishimura Daku, străbunicul meu a fost un vampir temut de regii, reginele și cavalerii regatelor vecine pentru sute de ani, înainte de a fi martor la propria sa moarte în 1903.
Bunica mea (fiica lui) mi-a spus când eram mai mic că Daku era liderul coloniei noastre.
Era atât de încăpățânat și plin de sine, de aceea toți se temeau atât de mult de el.
Obișnuia să le spună povești la miezul nopții despre cât de periculoși sunt toți oamenii, după ce regele Yoo HyunSuk din Regatul coastei de Est a atacat colonia Nishimura, ucigând mii de vampiri la 9 decembrie 1900, cu 3 ani înainte de moartea lui Daku.
Acei untimi 3 ani in care Daku a avut de trăit, a avut grijă să-și ia revanșa pe HyunSuk, luându-i sătenii și făcându-i sclavii noștri, pe care i-a pus la munci grele, apoi le-a băut sângele fără milă.
Pentru că nu i s-a părut suficient, străbunicul meu a mers în a 3-a noapte de lună plină din decembrie și l-a atacat în somn pe regele Coastei de Est, apoi a făcut 3 perechi de mănuși din pielea lui, care acum își au locul de cinste în sala de mese a castelului nostru.
Din acea noapte, chiar dacă Daku a murit, Yoo HyunKi (nepotul lui HyunSuk) încă ne caută și vrea să-l omoare pe tatăl meu de 10 ori mai rău decât l-a ucis Daku pe HyunSuk.
Încă din ziua în care m-am născut, ceilalți au crezut că voi fi următorul rege al coloniei noastre, deoarece în prezent, tatăl meu, Nishimura Asahi, o conduce.
Ziua in care am deschis ochii pentru prima oară e zi sacru sărbătorită, pentru că sătenii isi aduc aminte de atacul din 1900 cu bucurie, gândindu-se la revanșa ce a avut loc la 3 ani după.
De când am împlinit 10 ani, in fiecare an de ziua mea sătenii aprind focul roșu pe care îl înconjurăm cu toții, eu mama și tata purtând una dintre perechile de mănuși in timp ce blestemăm omenirea si aruncam in flacără câte un sclav omorât de Daku
A devenit tradiție printre noi, bunica numind-o "Tanjō to fukushū no yoru", tradus ca "Noaptea nașterii și răzbunării" ceea ce are sens, așa-i?
Regatul nostru e condus pe 6 coline și o colonie, fiecare colină având regele ei, si regii având regele lor: tata
Cum mama mereu mă toacă la cap despre cum m-aș putea descurca în fața unui om odată ce o să conduc Regatul, nu sunt singurul disperat... si fii celorlalți regi sunt lafel de căpiați ca mine.
Nu știu ce au părinții noștri cu noi, dar mereu ne amintesc reguli stupide:
-- Nu vorbi cu oamenii!
-- Nu intra in contact de orice fel cu ei!
-- Nu-i face să se simtă in pericol, dar atacă discret
Și alte chestii de genul.
Prietenii mei văd că se supun regulilor, așa că ai mei cred că o să continui tot așa și eu.
Dar nu sunt prost.
Devine monoton, mă plictisesc! ○○○○○○○○○○
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
