DANSUL INIMII

CAPITOLUL 10 - ATINGERI

Capitolul 10 - ATINGERI

David Cross

— Futu-i, futu-i, futu-i. Aud ca prin vis înjurăturile de undeva din spatele meu dar le ignor, continuând să îi aplic tratamentul cuvenit acestui golan care a îndrăznit să mă sfideze.
Nimeni nu îl sfidează pe David Cross.
Tuturor le e teama de David Cross.
— La dracu, omule, în loc să o salvezi tu o omori. Rămân cu pumnul suspendat când aud țipetele de pe margine care nu îmi scandează numele cum se întâmplă în competiții, ci mă înjură de mama focului. Imi îndrept privirea spre locul cu pricina și îl văd pe Raphael aplecat spre un corp mic ce stă ghemuit pe asfaltul din fața clubului.
Christina!
Futu-i mama măsii!
— Eu am rănit-o? Alerg spre ei și mă las  pe vine lângă Raphael.
— A, nu tu omule, Sfântul Duh a suflat spre ea și a lipit-o de zidul ăsta. Ești tâmpit sau ce? Urlă la mine din toți rărunchii Raphael și jur că e prima dată când mă ceartă în halul ăsta. 
— Cred că i-ai rupt toate coastele, strigă în timp ce o ridică pe brațe și fuge cu ea până la mașină.
— Doamne, dă-mi răbdare. Raphael se roagă?! Rămân șocat și nemișcat din locul unde eram, văzând cum prietenul meu s-a transformat brusc într-o persoană credincioasă. Raphael tocmai a invocat sfinții?
Nu, nu așa ceva nu e posibil.
Dacă nu aș fii stat cu el la aceeași masă aș putea jura că a tras ceva pe nas.
— Dave, mi-ai futut nervii destul în seara asta, vrei să cobori puțin printre proști? Și eventual, dacă nu îți cer prea mult, poți descuia mașina asta blestemată să îmi pot face meseria undeva? Să-ți reamintesc că am în brațe o victimă a forței tale de brută ce ești? Mai că mă bușeste râsul. Nu văd în fiecare zi un Raphael atât de înfocat. Amuzamentul îmi dispare brusc când văd o claie de păr aproape blond atingând asfaltul. Christina este inconștientă în brațele lui Raphael și asta doar din cauza mea. Imi revin în minte imaginile de dinainte de înfruntare. Frica din ochii ei. Mă readuce brusc cu picioarele pe pământ. E adevărat că nu mă pot controla atunci când sunt provocat și nu țin cont de nimeni și nimic din jurul meu dar de data asta până și eu am exagerat iar cea mai acută problemă este că niciodată, dar niciodată în toată viața mea nu am lovit o femeie. Din punctul meu de vedere, nu se poate compara forța unei femei cu forța unui bărbat iar cel care se consideră bărbat lovind o femeie, e de fapt un mare dobitoc.
Deschid portiera din spate, făcându-i loc lui Raphael să o așeze pe Christina pe bancheta din spate a mașinii și mă arunc în scaunul soferului, demarând în mare viteză spre apartamentul meu.
— Acum ți-ai propus să ne omori pe toți,  sau cum? Raphael bombăne nemulțumit din spatele meu dar aleg să îl ignor, virând la stânga spre intrarea în parcare a complexului de apartamente unde locuiesc.
— Lasă-Mă pe mine, îl dau la o parte pe prietenul meu și ridic în brațe Micul ghemotoc care pare să-și revină din inconștiență. Ajungem în apartament unde o așez cu grijă pe canapeaua din sufragerie, încercând să nu-i mai provoc alte leziuni.
Nu știu ce e cu fata asta și cum a apărut în viața mea dar face niște schimbări în mine, schimbări de care nu sunt foarte încântat. Faptul că mă face să simt lucruri care îmi sunt străine, mă sperie dar mă și provoacă în egală măsură. Simt nevoia să o apar în orice moment iar faptul că e a doua oară când e rănită și îngrijită la mine acasă îmi dă impresia că fata asta aduce numai belele și aș face bine să o țin cât mai departe de mine. Am destule belele ale mele și nu am nevoie și de ale altora. Plus că mediul în care mă învârt eu nu e pentru oricine. Să fii mâna dreaptă a capului mafie Newyorkeze nu e puțin lucru.
— Încep să cred că e un obicei al vostru să mă adunați după stradă și să mă puneți pe picioare. Imi întorc privirea robotic în direcția din care Christina ne vorbește pe un ton sfârșit dar totuși puternic. Raphael se mișcă de la masă și se îndrepta spre ea pentru a o examina dar eu rămân neclintit din locul unde mă aflu și încerc să par cât mai impasibil deși în sinea mea rasuflu ușurat că și-a revenit. Oricât de drac aș fii, recunosc că pentru prima dată în viața mea m-am simțit vinovat că am rănit pe cineva. Bineînțeles că nu voi spune asta cu voce tare nici dacă s-ar crăpa Cerul.
— Iar obiceiul tău care e? Cuvintele îmi ies pe gură fără să fie filtrate de creier. Să tot apari în calea mea cu tot cu comportamentul tău ciudat și să îmi fuți creierii? Rămâne cu gura căscată la propriu, fiind luată prin surprindere de răspunsul meu. Același lucru e valabil și pentru Raphael. Mă dezlipesc de blatul insulei din bucătărie și mă îndrept spre canapeaua pe care încă stă întinsă.
— Ai fix o oră să-ți revii, să-ți strângi catrafusele și să dispari din casa mea și din viața mea, ai înțeles? O privesc în ochi în timp ce-i scuip cuvintele cu greață în glas cât să priceapă că e cazul să se care de aici cât mai repede posibil.
— Dave, te-ai smintit sau ce dracu ai? Raphael i-a atitudine în apărarea Christinei dar i-o tai repede și lui.
— Același lucru e valabil și pentru tine, Rapha, într-o oră vreau să vă văd dispăruți din casa mea.
— Cu toată plăcerea, brută ce ești. Să-ți reamintesc că sunt așa din cauza ta? Deși e vizibil slăbită, tot arțăgoasă este. Și nu face decât să mă provoace și mai tare.
— Să-ți reamintesc că oriunde te întâlnesc ești ori pe jos,ori atacată de cineva. Ce să înțeleg din asta? Că intri în belele și când respiri. Deja scot fum pe nări de nervi. Adică eu o salvez de fiecare dată și tot ea face nazuri.
Ochii îi sclipesc de furie dar își reține lacrimile cu stoicism. Vrea să îmi țină piept. Nu ți-ai găsit persoana, păpușă. Își aruncă pătura de pe ea și dă să se ridice dar nu reușește din cauza durerilor.
— Ocoleste-mă când mă întâlnești, îi arunc ultimele cuvinte și ies pe ușa apartamentului trântind-o în urma mea. Asta e chiar culmea.
De unde a aterizat nebuna asta în viața mea?
Îmi încalec motorul și gonesc cu o viteză periculoasă pe străzile orașului încercând să scap de senzația ciudată care îmi mișună prin corp. Fără succes însă. Cu cât accelerez mai mult, cu atât senzația e tot mai prezentă în mintea și corpul meu, jucându-se cu nervii mei.