DANSUL INIMII

Capitolul 18 - INIȚIEREA

Capitolul 18 - Inițierea

David Cross

Inițierea. Singurul lucru de care mi-e drag numai cȃnd ȋl aud pronunțat, pentru că, de fiecare dată cȃnd are loc o nouă inițiere, ȋmi amintește de propria mea experiență, de cȃt eram de speriat atunci cȃnd am depus jurămȃntul pentru că eram doar un amărȃt de copil, cu un alt copil de mȃnă bȃntuind străzile orașului.

Funcția de subșef din cadrul familieimă obligă prin definiție să fiu atent la orice mișcă ȋn jurul capului familiei pentru a-l apăra de orice pericol, dar și de a mă ocupa de toate rahaturile lipsite de importanță pe care Jason nu are chef să le facă. Să mai spun că decizia lui Jason de a le primi pe cele două ȋn sȃnul nostru m-a luat total prin surprindere? Nu cred că mai e cazul. Ce-i drept, măcar mă bucur că ȋncă am capul pe umeri după ultima discuție la care am participat și unde aș fi putut jura că ȋmi voi vedea creierii ȋmprăștiați pe pereți. Ȋncă nu sunt ferm convins că Christina nu e o intrusă dar nu mă pot opune ordinelor lui Jason nici dacă aș avea dovezi clare că se ȋnșeală, așa că tot ce ȋmi rămȃne de făcut este să mă conformez.

Așa că mă pregătesc intens cu cȃțiva prieteni pentru marea inițiere a celor două pupeze. Pentru că, da, Jason a hotărȃt că și Carla va face parte din clanul Thore. Adevărul este că nu va fii o inițiere ȋn adevăratul sens al cuvȃntului, pentru că ȋn mafie nu se inițiază femei, dar Jason vrea să le testeze puțin curajul și rezistența la situații periculoase, iar dacă vor trece acest test, voi nevoit să le ȋnvăț și cȃteva tehnici de apărare. Să faci parte din mafie nu e ușor, cu atȃt mai puțin pentru femei pentru că pericolele pȃndesc la orice pas și va fi doar o chestiune de timp pȃnă cȃnd celelalte familii vor afla de existența lor, iar noi va trebui să fim pregătiți pentru orice, inclusiv să le apărăm pe cele două bătăi de cap.

—Eu nu mă urc pe monstruozitatea aia nici dacă mă bați. Privesc aproape plictisit, sprijinit de propriul motor, veșnica rutină creată ȋn ultimele două zile. Raphael se luptă cu Carla pentru a putea să plece spre locul unde se va ține inițierea despre care ele nici măcar nu au habar ȋn ce va consta.

—Ori urci ȋn secunda asta, ori ȋți jur solemn că te leg de aripa din spate și te trag după mine. Ochii blondei se măresc considerabil, iar gura ȋntredeschisă ȋi trădează spaima.

—N-ai ȋndrăzni, i-o taie fiind ferm convinsă că n-ar face-o cu adevărat, dar, ce nu știe ea e că prietenul meu, ce cȃndva era calm, acum emană nervozitate și cȃnd respiră. Nu că eu aș fii mai breaz. Mica războinică mi-a futut nervii ȋntr-un fel pe care nu-l credeam posibil.

—Ȋncearcă-mă, ȋi replică Raphael ȋn timp ce se repede spre blonda cu pricina, făcȃnd-o pe Carla să o taie la fugă ȋnapoi spre intrarea ȋn vilă.

— Nu știu tu, dar eu nu o mai suport nici măcar o secundă. Prietenul meu se așează lângă mine cu un oftat prelung. Și îl înțeleg până la Dumnezeu. Dacă el se luptă să o urce pe Carla pe motor, eu a trebuit să mobilizez jumătate din bodyguarzi doar să o scoată pe Christina din cameră, iar faptul că au trecut mai mult de cinsprezece minute îmi demonstrează că e mai căpoasă decât credeam.

— Dacă vrei să îți scoți animalul la plimbare, descurcă-te, amice, eu îmi dau demisia. Jay, bodyguardul lui Jason înjură de mama focului și își masează încheietura mâinii stângi. Atât eu, cât și Raphael privim spre cel din fața noastră fără a putea articula vreun cuvânt.

— Nemernica, m-a mușcat ca un animal. Și, judecând după urmele sângerii, nu minte. Raphael pufnește lângă mine, în timp ce Jay își continuă tirada.

— E nebună, jur. Din ce sanatoriu le-ați adunat?
Ei, cam atât a fost și cu răbdarea mea.

Strângându-mi pumni pe lângă corp, pornesc cu pași mari și apăsați către camera Christinei, hotărât să îi arăt unde îi este locul. Dacă astea două zile am încercat din răsputeri să mă țin cât mai departe de ea pentru a evita un nou conflict, de data asta își cere bătaie.
Și voi fi mai mult decât bucuros să îi tăbăcesc fundul ăla apetisant de la care nu mai reușesc să îmi iau gândul de câteva zile. Mica demonstrație de plăcere ce i-am oferit-o data trecută, m-a stârnit mai mult decât aș fi crezut, iar acum îmi bântuie fiecare gând. Și ca totul să fie și mai dificil, mădularul îmi zvâcnește, aprobându-mă.