DORINTA DE A INVINGE

Capitolul 3

Capitolul 3

-Da, sa înțeleg ca mi-ai ascultat sfaturile pana la urma. Asa îmi place de tine, cu toate ca nu sunt de acord ca ai adus băiatul pana în mahalaua asta. Chiar crezi ca te iubește atât de mult încât sa accepte toată condiția ta. Anne parca as vorbi singura câteodată! Ți-am spus sa îți găsești un băiat de bani gata, sa îl ametesti bine și apoi sa dispari de aici. Vad ca tu ai făcut cu totul invers.

-Donna, nu este ceea ce crezi. Iar fabulezi și știi ca nu îmi place, răspunse Anne parca dezamăgită de ceea ce gândea femeie din fata ei.

Donna era prietena ei, mai în vârstă, ce e drept, dar doar pe ea o mai avea. De fapt doar pe ea o avusese din totdeauna. Era o femeie scunda, avea parul incaruntit parca mai mult de greutățile vieții decât de trecerea anilor, nu era o femeie grasa, mai degrabă corpolenta. În tinerețe Anne credea ca fusese o femeie frumoasa pentru ca avea ochii verzi și pielea măsline. Oare dacă pe Anne o încuraja sa își găsească un băiat cu bani ea de ce nu făcuse asta, pentru ca era conștientă de frumusețea ei. Probabil ca văzuse asta ca pe o greșeală și tocmai de aceea acum își sfătuia copila, deoarece asa ii spunea lui Anne, sa facă ceea ce ea nu făcuse.

-Am înțeles, vrei sa ascunzi totul, copila, dar știi ca eu am ochi peste tot.

-Da știu, cum sa nu știu, toți copii din fata blocului vin sa îți dea raportul în fiecare seara de ce se mai întâmplă în cartier.

-În mahala, aceasta este o mahala, cartierele sunt acelea unde mergi tu sa lucrezi pentru bogați. Acum zii ce cauta frumușelul ala aici? De ce te-a adus cu masina la scara?

-În primul rand nu știu dacă acela era un frumușel, asa cum îl numești tu, în al doilea rand suntem colegi de facultate. Nu se pricepe prea bine la o materia și m-am oferit sa îl ajut. După meditații s-a oferit sa ma aducă acasă. A spus ca nu e corect sa lase o domnișoară pe strada seara,si Anne rase cu pofta după ce termina fraza.

-Da am înțeles, dar când a văzut unde sta domnișoară nici nu s-a mai dat jos din mașină.

-Probabil i-a fost puțin teama, pun pariu ca nu a mai vizitat un astfel de loc pana acum, chiar dacă este din oraș.a adăugat Anne

-Sa înțeleg ca nu e nimic între voi, insista Donna.

-Nu draga mea, nu este. Dar.... Cred ca altcineva dorește sa fie ceva între noi, un alt coleg, îl cheamă Josh. E foarte drăguț, adică eu îl găsesc chiar foarte frumos, mi-a atras atenția din prima zi, și se pare ca și eu lui. De fapt cred ca Josh și Andy sunt buni prieteni pentru ca ii vad tot timpul împreună. Andy este foarte prietenos în schimb Josh mi se pare cam încrezut.

-Începi sa te îndrăgostești copila mea, dar dacă Josh asta al tău nu are o mașină ca a lui Andy, eu zic sa renunti. Ție îți trebuie cineva care sa te scoată de aici nu încă o gura în plus pentru care trebuie sa muncești.

Donna o trase lângă ea pe Anne și o pupa pe frunte. Anne la rândul ei o îmbrățișa cu putere.

-Ce m-aș face fără tine iubita mea. Nu ți-am spus niciodată dar eu te-am văzut întotdeauna ca pe o mama.

-Tu ești copila mea, Anne. Fata mea a plecat de mult în străinătate, și ii mulțumesc lui Dumnezeu ca are o viata liniștită și îndestulat acolo, nu vreau sa o mai deranjez cu nimic știind ca ei ii este bine, și aici mi-ai mai rămas tu. Ea s-a salvat acum tu urmezi copila mea.

-Locul din care am venit a fost mult mai îngrozitor decât acesta, ți-am povestit de bătăile luate, de faptul ca munceam pentru nimic pentru ca banii erau luați de....

-Bine, bine nu trebuie sa îți amintești, lasă timpul sa treacă.

-Vreau sa spun doar ca pentru mine faptul ca am o viata liniștită aici, faptul ca te-am cunoscut pe tine este mult mai important decât locul unde ma aflu. Și eu vreau sa plec din mahala, Donna, dar nu asa cum ma sfătuiești tu. Vreau sa plec prin forțele mele proprii nu prin siretlicuri, nu vreau sa mai depind de nimeni în viata mea, mi-a ajuns ce am trăit odată, nu mai vreau.