Capitolul 24

45 3 0
                                    

CAPITOLUL 24

Timpul trecea foarte greu fără Emir, își făcuseră tabieturile lor, ieșeau în parc pentru alergat, apoi în fiecare duminica luau masa împreună și depanau amintiri, se sunau de câte ori aveau nevoie de o părere sau pur și simplu când doreau sa vorbească cu cineva. Acum totul se schimbase, era singura, și cu totul ca deținea o companie în New York începuse sa se gândească din ce în ce mai des la Boston. Era legata cumva de acel oraș, nu știa de ce, sau poate nu își dorea sa recunoască adevăratul motiv, dar știa sigur ca i-ar plăcea sa se întoarcă acolo.

Soneria telefonului o trezi din visare, era Ivone:

-Ce faci? Nu ai mai dat semne de viata de ceva timp, spuse Ivone plina de energie. Anne avea nevoie sa o audă, era singura persoana care o scotea din orice stare de rau si o transpunea in cea mai pozitiva potitie pe care o putea simtea.

Ii povesti tot ce făcuse în ultimul timp. Era trist ca rămăsese singura dar o asigura ca se descurca foarte bine.

-Tu ce mai faci? Mai avem puțin și terminam facultatea, ma simt deja, atât de emoționată. Ai fost prima cu care am vorbit cand am inceput si acum, uite, terminam fiecare in alta parte.

-Și eu am emoții, răspunse Ivone, dar altele sunt cauzele. Trebuie sa îți spun ceva. Este super tare ceea ce mi se întâmplă și numai cu tine pot împărți asta.

-Ce este? Spune-mi!

-Ma căsătoresc!

-Ce? Întreba Anne cu un glas în care se auzea dezamăgirea.

-Da, cum ai auzit, ma mărit. Și sunt atât de fericita! Este cel mai frumos lucru care mi se poate întâmpla.

-Și Andy? Cu el cum rămâne? Glasul Annei fiind din ce în ce mai stins, știind ca Andy o iubea foarte mult pe Ivone. Se pare ca doar în mintea ei se întâmplau lucruri ideale. În viata de zi cu zi era cu totul altfel.

-Andy cred ca o sa se descurce, spuse Ivone cu o bucurie nemărginită. Dacă a avut răbdare ca eu sa ma hotărăsc sa rămân aici, atunci cred ca se va descurca cu mine lângă el, toată viata. Asta este, s-a pricopsit cu mine! Și în plus el este capul răutăților. El a venit cu un buchet imens de trandafiri și cu un inel, și m-a cerut de nevasta. El mi-a oferit cele mai frumoase momente din viata mea, el m-a adus cu picioarele pe pământ și am realizat ca aici va trebui sa rămân pentru a fi fericita, el m-a învățat sa fiu romantica și sa îmi doresc asta și de la el. El și doar el.

-Adică tu cu Andy va căsătoriți? Întreba Anne sarind din pat.

-Da, bineînțeles! Cu cine altcineva crezi ca m-as putea mărita?

-Nu am cuvinte, wow! Ma bucur foarte mult pentru voi. Felicitări!

-Hei, Anne, cred ca ești conștientă ca nu voi primi felicitările la telefon, nu? Adică trebuie sa îți miști fundul în Boston deoarece ești Domnișoară mea de onoare. Fiind singura mea Domnișoară de onoare poți purta orice îți dorești. Nu îmi fac probleme în aceasta privința deoarece conduci ditamai casa de moda.

-M-ai lăsat fără cuvinte! Spuse Anne și nu își putu abține lacrimile, de fapt nici nu știa dacă vrea sa și le oprească. Am sa fiu alături de voi. Va iubesc foarte mult pe amândoi. Nu o sa ratez o petrecere asa de emoționantă și frumoasa.

Închisese de câteva ore cu Ivone dar ii era gândul tot la discuția cu ea. Și ea visa sa fie mireasa, mireasa lui Joshua. Și-l imagina în fata altarului așteptând-o. Ea la bratul tatălui ei, mergând pe culuarul bisericii.

Da ar fi frumos, în schimb eu am renunțat la toți. Am fugit de tatăl meu și de Josh doar pentru ca nu am vrut sa le mai dau o șansă. Poate ca nu ar fi trebuit sa dau vina doar pe alții pentru ceea ce mi se întâmpla, poate ar trebui sa fiu mai îngăduitoare, poate ar fi trebuit sa ii ascult. Poate doar eu sunt vinovata. La asta nu m-am gândit.

În orice situație nu se simțise foarte bine în următoarea săptămâna. La serviciu se ocupa de colecția de primăvară vara a anului viitor și își dorea cu ardoare sa fie gata pana în decembrie când era festivalul în care apăreau și casele de moda de renume din lume. Nu era designer dar știa ce va prinde și ce nu, avusese gusturi tot timpul în ceea ce priveau hainele. Știa sa pună în evidenta și cele mai ieftine materiale, iar asta o făcea cu totul speciala. Emir ii promisese chiar ca va fi și el la festivalul din decembrie împreună cu familia sa, iar asta o emoționa și ambiționa deopotriva.

DORINTA DE A INVINGEUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum