My entire life

Fată naivă

Rozira pov

După ce Eduard a plecat, la scurt timp, am ieșit din cameră. Înainte să fug din casă pe furis, mama m-a prins și m-a tras înapoi, fără să-mi dea voie : 

-Unde crezi că mergi și cine a fost acel drăgut? 

Încerc să nu mă stramb și mă uit la mama scurt : 

-Un coleg mamă. Nu s-a prezentat și singur? 

-Un coleg,hă? Ei bine, poți să te superi, dar nu se face așa ceva cu colegii fata mea! Nu știu dacă sunt șocată fiindcă nu mai ești virgină, dar, cum să te oferi așa repede? Dacă ești doar o distracție? 

Începe mama să o facă pe speriata și o privesc fără să fiu înțelegătoare : 

-Mamă,e viața mea, mă auzi? Pot să mă tăvălesc în privat, cu cine vreau! De ce nu poți să mă lasi doar să fiu fericită? Ai idee că l-am judecat greșit? El simțea la fel, doar că ai lui, s-au băgat să ne despartă. 

Mama nu mă crede și mă mangaie pe obraz cu lacrimi în ochi : 

-Îl cunosti pe tatăl tău, nu? Poate s-a dus iubirea, nici nu cred că a existat vreodată, dar nu vreau să ai parte de acelasi soi de bărbat. 

-Mamă, Eduard nu este așa cum îl crezi. E mai mult de atat. 

-Fata mea naivă, eu sunt mamă. Simt că nu este de tine. Simt că o să te facă mai tare să suferi. Nu știu dacă simte la fel, din cauza lui erai rănită mereu? Din cauza lui, plangeai de una singură? Ai impresia că nu știu? Cu toate că nu te pot ajuta, nu sunt indiferentă față de neputința ta. 

Înghit în sec și mă uit spre mama panicată un moment. De ce oare vrea să-mi strice ziua frumoasă ? 

-Mamă, el mi-a zis limpede că nu îmi poate promite nimic. O să plece și? Trebuia să nu fiu a lui măcar o dată? Am vrut de atata vreme, să fiu a lui! Am vrut, să fie al meu și el. Chiar și o singură dată, pentru mine a fost important și este! 

-Rozira, viața nu este așa cum crezi tu. Încă ești mică, ești abia la început. Mama ta nu îți vrea răul. Eu sunt aici, te rog să mă asculți. 

-Mamă, eu țin la acest băiat. Îl plac de multă vreme. De ce nu înțelegi? Poate chiar îl iubesc, nu știu! Dacă voi suferi, nu pot împiedica asta. Dar, pe moment, este tot ce mi-am dorit. Nu observi? Mi-am revenit, mă simt o altă persoană. DE CE TREBUIE SĂ DAI DE PĂMANT, CU AȘTEPTĂRILE MELE? DE CE TREBUIE SĂ DISTRUGI UN VIS, CE NU A APUCAT SĂ FIE REALIZAT? 

Mama se uită spre mine tristă și oftează din cauza mea : 

-Mă crezi un dusman, nu? Pe viitor, cand vei ajunge la vorbele mele, să nu plangi te rog. 

-Mamă, de ce te porți așa cu mine? De ce nu mă lasi să am parte de aceste clipe? Sunt unice în viață, sentimentul nu îl voi avea cu alt bărbat! 

Mama mă prinde de mană și îmi zambeste, cu toate că este dezamăgită : 

-Draga mea, trăieste așa cum vrei,dar nu este în regulă. Te-ai grăbit, poate a fost doar o obsesie, iubirea nu este așa cum o crezi tu. Te uiți la mine? LA FEL CA TINE AM FĂCUT CU TATĂL TĂU. ȘI UNDE AM AJUNS? NU M-A PREȚUIT DELOC. MĂ RESPECTĂ DOAR PENTRU BANI. SE FOLOSESTE DE MINE. NU VREAU SĂ AI PARTE DE SOARTA MEA! 

Ridică mama vocea la mine și îngheț cand o aud. Așa a fost povestea sa cu tata? 

-Sper că te-ai protejat, dacă nu, chiar o să fie viața mea, dar cu alt personaj. Ești prea tânără să nasti, însă dacă te-ai lăsat condusă de dorință și ai uitat, să te aștepti să rămai însărcinată. DAR LE CUNOSTI DEJA, NU? CINE SUNT EU, SĂ INTRU ÎN VIAȚA TA?