My entire life

Trying so hard

Eduard pov

Am fost cu Francois la club, am băut, am dansat, m-am uitat la fustele unor tipe, dar nu mi-am trădat soția, deși am fost tentat. Cand m-am întors acasă, eram beat desigur și Rozira mă aștepta trasă la chip. Mi s-a părut că are ceva, probabil se certase cu Răzvan, dar nu am vrut să o întreb. Am intrat, ea s-a uitat lung spre mine și cand am iesit din baie, m-am trezit cu soția la un pas de mine : 

-De ce te porti așa, Eduard ? Vreau să fii sincer cu mine. 

Știu că nu voi scăpa de inspectia ei. Așa că, mă decid să-i fac pe plac și îi răspund pe un ton sec : 

-Ei bine,nu ești singura care are parte de greutăți. Am vrut să uit și am băut, dar tot îmi aduc aminte. 

-Dar suntem soț și soție. Eu vreau să fiu serioasă, nu mai suntem acei adolescenti lipsiți de griji. Știu că ne-am căsătorit din alte motive, însă nu voi divorța de tine. Nu pană cand, nu îmi spui că nu ești satisfăcut de relația noastră și că nu ești fericit, că îți lipsește iubirea. Vreau să mă dedic ție și vreau să avem cu adevărat, o familie. Îmi dai voie, Eduard, să te ajut să uiți ce te doare? Singur nu vei putea. Eu sunt aici, nu mai fugi de mine. 

-Dar tu? Poate că sunt beat, dar ești tristă. Te-a supărat Răzvan, nu? O să-i trag bătaie data viitoare. 

Rozira își ferește privirea și îmi explică în cele din urmă, fiind cu mana pe brațul meu:

-El pleacă din oras. Ani lungi și multi. Să nu mai discutăm despre acesta. Te rog. 

-De ce nu? ridic vocea și Rozira se dă în spate cu o privire rătăcită, însă eu deja am început : 

-E MULT MAI FRUMOS AȘA. PENTRU CĂ MAI MULT, ÎȚI PASĂ DE EL, DECAT DE MINE. EȘTI MEREU CU MINTEA LA ACELA, ROZIRA! ACUM PLANGI ȘI SUFERI CĂ TE PĂRĂSESTE, DAR MIE ÎMI PLACE. SUNĂ PREA DUR? EȘTI SOȚIA MEA ȘI CRED CĂ SUNT GELOS, IAR EU NU VOI ACCEPTA VREODATĂ SĂ TE GANDESTI LA ALTUL, ÎN AFARĂ DE MINE! 

Rozira trage aer în piept și îmi dă replica în secunda următoare, fără să fie blandă : 

-Tu nu te gandești la alta? Poate și eu fac la fel, ori făceam. DAR EL A DISTRUS TOTUL. 

-Rozira, poate mă gandesc la alta, dar nu te-aș trăda niciodată! Ești cu mine, ești soția mea. Am fost la club, mi-au atras unele privirea, dar nu am întrecut limita. ÎNSĂ TU OARE, MI-AI FOST MEREU FIDELĂ? 

Rozira nu se înfurie cand mă aude, însă mă amenință cu degetul pornită : 

-Nu ești în măsură să-mi faci observatii. NU CAND DIN VINA TA, EXISTĂ ACEST GOL ÎNTRE NOI. Poate că am făcut greseli, dar vreau să ne fie bine. Tu însă, mă lasi mereu pe locul doi. Iar dacă te-am trădat, a fost fiindcă m-ai împins la altul, fără să-ti dai seama! EXACT, SUNT SOȚIA TA, ÎNSĂ TU SUFERI DIN CAUZA ALTEI PERSOANE. CUM AR TREBUI SĂ MĂ PORT? AM NEVOIE SĂ MĂ IUBESTI! AM NEVOIE SĂ NE IUBIM, NU SĂ NE FOLOSIM CA DOI OAMENI FĂRĂ MINTE. EU NU VREAU ASTA, EDUARD! 

Urlă ea la mine și o privesc, în stare de șoc. E ADEVĂRAT? CHIAR A FOST CU ALTUL, NICI MĂCAR NU SE ASCUNDE DE MINE. 

Rozira trece pe langă mine, fără să mai arunce vreo privire la persoana mea și dispare în camera sa. Înghit în sec și mă izbesc de perete cu spatele. 

Nu știu de ce mă simt ca un ratat. 

Nu așa trebuia să fie relația dintre noi. 

Am vrut ceva pentru ea, dar se pare că nu facem decat să ne rănim. 

Dau buzna în camera mea, avem și o cameră a noastră, în care ar trebui să dormim, dar nu o facem des. 

Trantesc ușa, încep să arunc hainele de pe mine deși mă doare capul și mă îmbrac într-o pereche de pantaloni scurti și un tricou.