My entire life

Cicatrici

Mama Rozirei a rămas în continuare, în spital. Iar ea, cu ajutorul lui Răzvan, a încercat să se prindă din nou de viață. Deși avea să-i vină tare greu, nu era sigură de nimic, doar se bucura în sinea sa că Răzvan nu a uitat-o. Nu mințea pe nimeni. Nu putea să-și ascundă sentimentele pentru Răzvan. Chiar și sotul ei, așa zisul soț măcar în acte, s-a prins că Rozira ține mult la Răzvan. Și cum Răzvan a sărit la gatul  lui, ultima dată cand s-au întalnit, Eduard știa că nu există cale de dat înapoi. 

Trebuie să o lase pe Rozira, să fie liberă și fericită, departe de el. 

Chiar dacă Rozira a crezut candva, că el este acela, nu era. 

Ei bine, divortul a avut loc, dar nu au existat dificultăti. Mai ales că ambele părti au fost de acord. Nimeni nu s-a certat pe case ori pe altele, mai ales că nu existau copii la mijloc. 

Eduard nu s-a mai ferit de părintii lui,nu cand a fost contactat de acestia și certat. FIINDCĂ NU LE-A SPUS CE MIȘCARE AVEA SĂ FACĂ. 

EVIDENT CĂ NU L-AU ÎNȚELES. NICI MĂCAR NU LE PĂSA DE EL. L-AU AMENINȚAT CĂ O SĂ SE ÎNTOARCĂ ȘI CĂ ÎL VOR FACE SĂ SUFERE. EDUARD LE-A SPUS CĂ NU SE MAI TEME DE EI, CĂ NU VA MAI TRĂI AȘA CUM ÎI DICTEAZĂ ȘI CĂ ABIA AȘTEAPTĂ SĂ-I ÎNFRUNTE. 

ACEȘTIA AU SUFERIT UN ȘOC, DESIGUR. PENTRU CĂ NU ȘI-AU ÎNCHIPUIT CĂ MICA LOR MARIONETĂ, AȘA ERA VĂZUT DE CEI DOI, AVEA SĂ LE ÎNTOARCĂ SPATELE ÎNTR-O ZI. 

Eduard avea să se țină de cuvant. Dorea să-și facă numele cunoscut, dar nu folosindu-se de ceea ce aveau părintii lui. 

Din fericire, Eduard a avut susținători, mai ales că nu era un tip fără neuroni. Mai ales că pornise deja pe acest drum. MAI ALES CĂ PĂRINTII LUI NU ERAU ADORATI DE TOATĂ LUMEA. Eduard avea de gand să devină un bărbat de succes.

 Iar după asta, dorea să-i apară în față lui Morag. Să-i spună că o iubeste și că vrea să fie cu ea. O iubea, da. 

Însă era vinovat.

 Așa că era nevoie de timp, pentru amandoi. DACĂ MORAG AVEA SĂ-L AȘTEPTE SAU NU, ERA PARTEA A DOUA. 

Să revenim la Rozira. 

După ce a divortat, Răzvan i-a cerut să se mute cu el, dar nu a fost de acord. Avea la randul ei, nevoie de libertate, să simtă că trăieste. S-a întors în casa în care locuia cu mama ei. Deși mama îi era în spital, a început să facă treabă pe acolo. În trecut, dacă mama îi cerea asta, i-ar fi zis că nu are chef. 

DAR ÎI ERA DOR DE EA. 

Nu putea să iasă curand în lume. 

Se temea precum o lasă. Îl tot vedea pe cel pe care îl numise tată, cum vrea să-i facă rău. Deși Răzvan o vizita în fiecare zi, noaptea sărea din pat și de una singură, plangea pe podeaua din cameră. 

Trăia un nou cosmar, dar simțea în interior, că poate îndura. 

Nu dorea să-și părăsească mama încă o dată. 

MAMA EI LUPTA PE PATUL DE SPITAL. 

Cand avea să se resemneze poate, se gandea să-i facă o vizită la închisoare, bărbatului pe care îl numise tată.

 Nu îi reușise schema. Ea trăia și simțea că mama sa își va reveni pe viitor. 

IAR EL? ÎȘI DISTRUSESE VIAȚA DIN CAUZA A CE? A URII, A DORINȚEI DE A SE CREDE BURICUL PĂMANTULUI. 

Rozira nu dorea să știe că are un asemenea tată. 

Îi era extrem de dificil să se rupă de trecut, de acele clipe, în care dorise să-i facă rău.