-A doua zi-
*Perspective Carla*
Am plecat de dimineață de la Niku,m-am dus la apartamentul meu sa ma schimb si după sa mai invat puțin.
Incercand sa uit de toate cele întâmplate,aud 2 personale in spatele meu care vorbesc.Uitandu-ma,il vad pe Sebi Si Cipi.
Ci:Buna,Carla.Nu te-am mai vazut de mult.
C:Buna...umm,da,nu ne-am mai vazut.spun eu.
S:Cum a fost la Niku?
C:Te rog,nu incepe iar.
S:Mda,bine.Scuze pentru aseară.Eram doar suparat.Vin peste cateva ore acasa.Paa!
Ci:Paa, Carla!
Fix el trebuia sa apara.Ma intalnesc mereu cu el.
Ajunsă acasa,ma fac comfortabila pe canapea si o sun pe mama.
*Convorbire telefonică*
C:Buna,mama!Ce mai faci?
M:Uite,bine.Lucrez,tu?
C:Pe acasă.Tu cand mai vii in Romania?
M:Peste o luna doua.Mi-am luat concediu si nu o sa vin singura!
C:Vine si tata?
M:Nu...Am întâlnit o persoana speciala,cu care ma înțeleg.Numele lui este Paul.Are o fiica aproape de varsta ta,cu 2 ani mai mica.Sper sa va cunoasteti curand.
C:Mi-ar face placere.Hai ca te las atunci,paa!
*Convorbire telefonică încheiată*
Ma gandeam sa merg pe la Anne.Nu am mai vorbit cu ea de ieri...
Asa,m-am imbracat si am inchis usa apartamentului.Cand am iesit din bloc m-am intalnit cu Petre,care se pare ca-l astepta pe Sebi.
C: Sebi nu e acasa,daca-l cauti.Vine peste cateva ore.
P:Aha,mersi.
C:Anne unde e?
P:E acasa,nu stiu.Du-te pe la ea.spune Petre plictisit.
*Acasa la Anne*
C:Anne, unde esti?
A:Sunt in bucatarie.
Ce faci?
C:Am venit sa ma asigur ca esti bine.De ce nu raspunzi la mesaje?spun eu si ma asez pe un scaun.
A:Am telefonul descarcat.Este inca la incarcat.Vii prin parc?Sa nu stam degeaba.
C:Bine,hai atunci.Te mai imbraci,sa stiu daca mai aștept.
A:Nu,merg asa.Oricum,nu stam mult.
*In parc*
A: Auzi,eu merg sa-mi iau o cafea,vrei?
C:Nu,nu vreau.Te astept pe banca.
Cat stateam eu pe banca,o vad de la îndepărtare pe Ayana si Sebi.Oare s-au impacat?
Le-am facut o poza si doar asteptam sa vina Anne.
Peste ceva timp,ea s-a intors cu o cafea si o gogoasa.
C:Uita-te putin la asta.spun eu si caut fotografia cu Sebi si Ayana din galeria telefonului.
A:Nu te cred,asta-i Ayana?
C:Daa,ăstia doi inca se întâlnesc.Ce penibil.
A: Parca zicea Sebi ca nu mai vorbesc.
Ce enervant este uneori.
C:Uneori?Este mereu.
A:Nu am stat destul in parc?Hai sa mergem.
C:Acum 3 minute am ajuns aici...
A:Nu mai contează,mergem undeva sa mancam?
C:Sincer,nu imi este foame.Vreau doar sa merg acasa.
A:Cine te-a suparat?
C:Tu cine crezi?Nu este destul de evident?
A:Bine,gata.Doar am întrebat.Atunci te las acasa la tine si vorbim maine,la liceu.
Am pornit la drum si peste 20 de minute am ajuns acasa si mi-am luat La revedere de la Anne,care nu m-a lăsat tot drumul in pace.
Acasa era si Sebi,dar chiar nu aveam chef să vorbesc cu el.
Am trecut in liniste pe lângă el si am intrat in dormitor.M-am schimbat si am adormit rapid.Poate o sa vorbesc maine cu el.
