Răzbunarea

2.4K 124 2
                                    

Meredith

- Alex, te rog sună-mă când ai timp, trebuie să vorbim ceva important.
Mesajul meu este ignorat la fel ca și celelalte zeci de mesaje, scrise toată noaptea. I-am scris și pe rețelele de socializare, precum Instagram, ca să pot vedea dacă Alex îmi ignoră mesajele, dar din câte observ, nu își verifică telefonul. Știu că nu mi-a făcut nimic. Cel puțin, știam asta cu două zile în urmă.
L-am sunat de nenumărate ori, dimineața, când plângeam și mă rugam ca nu el să fie vinovatul, după-amiaza, când mâncam exagerat de mult, din cauza stresului, până aveam sentimentul că vomit, și noaptea când vinovăția îmi domina mintea, iar gândurile mă sufocau. Au fost doar două zile, nu? Partea amuzantă la toată situația aceasta? Orice perspectivă a poveștii mă va distruge. Să spunem că Ronald are dreptate și Alex m-a... m-a atins. Mă voi urî toată viața, pentru că l-am lăsat în casa mea în acea zi. Mă voi urî de fiecare dată când mă voi privi în oglindă dezbrăcată sau când un bărbat îmi va face avansuri, și nici măcar nu înțeleg motivul. Nu îi vina mea, și dacă lucrul acesta chiar s-a întâmplat, a fost alegerea lui, doar a lui. Sunt sigură că am spus "nu". Sunt sigură că am încercat să îl împing. Sunt sigură că dacă aș fi fost conștientă, l-aș fi împins. Dar asta sunt eu, Meredith White. Îi urăsc pe ceilalți pentru că mă rănesc, dar mă urăsc pe mine mai mult, pentru că am avut încredere în ei. Dacă Alex are dreptate, atunci doare la fel de tare. În tot acest timp, o mică parte din mine a sperat că există un motiv pentru care Ronald m-a părăsit. Îmi doream ca și răspuns mai mult decât faptul că nu m-a iubit, sau că s-a plictisit de relația noastră. Dar eu știu pe cine să cred. Știu că Ronald îmi dorește răul. Nu o să înțeleg niciodată de ce a plecat în ultima zi, de față cu toată lumea. Uneori mă gândesc că ar trebui să dau uitării totul. Să trec peste "faza Ronald", dar nu pot. Vreau să simtă și el, ce am simțit eu. Vreau să plângă în fiecare dimineață. Să nu mai poată merge în parc singur, pentru că își aduce aminte de plimbările ce le făcea cu mine. Să nu mai poată merge la sală, pentru că de fiecare dată când ridică o greutate, să mă imagineze pe mine în spatele lui, zâmbind și spunându-i cât de perfect este și că ca reuși să ajungă unde își dorește. Vreau să realizeze ce a pierdut. Vreau să sufere, așa cum am suferit eu. Ohh, îl urăsc din toată inima mea. Urăsc cum m-a părăsit, fără nici un motiv. Mi-a aruncat răspunsul "nu" în brațe și a considerat că e de-ajuns. Știu cum îl fac să sufere. Urăște o singură persoană pe acest pământ, Aiden, și iubește un singur lucru, clubul.

Semnul luiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum