Luna plânge

56 5 0
                                    

Luna plânge de durere,
Doar atunci când ea mă vede
Căci știe cât de mult sufăr
Dar încerc să nu o supăr
Uitându-mă ,cu privirea de cristal
Și asemeni unui val
O mint că n-am nimic
Că sunt bine , fericit
Dar ea-mi cunoaște suferința
Căci iar am „făcut bubița"
În suflet, iar acum e fisurat
L-am scăpat și a plecat
Sufletul m-abandonat
Viața mea s-a terminat
Am rămas gol și fără suflet
Parcă-n loc , am doar un urlet
Ce așteaptă să arate lumii că și el poate
Să accepte a mea moarte

Poezii nespuseUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum