Poezii nespuse

Pulbere de moarte

Pulbere de moarte așterne-n urma sa
Calcă pe sentimente ,de parcă nu i-ar păsa
Se-ntoarce spre mine și-mi întinde mâna
Îmi înșfacă violent și îmi smulge umbra

Mă privește-n ochi și deodată mă otrăvește
Cu veninul său și de suflet mă golește
Nici ochii nu-i observ ,dar cred că mă dorește
Și doar prezența sa ... trupu-mi obosește

Sper să nu mă uiți,chiar dac-ai plecat
Și m-ai lăsat în urmă... neînduplecat
Cu grație și ură,pe sentimente ai călcat
Și simt cum regreți că singur m-ai lăsat...