Pădurea sufletelor e înăbușită de demoni.
Mă ascund printre copaci.
Mă lovește cântecul urletelor,
Unor spirite torturate de draci.
Călăii iadului se-apropie,
Sentința infernului să mi-o dea.
Iar sufletele aflate-n agonie,
Mă apără, așezându-se în fața mea.
O stea de nicăieri apare,
Călăii și demonii dau să fugă.
O făptură luminată care ,
Cu lumina ,răul îl alungă.
E înger, dar e și demon.
El apără spiritele nevinovate.
De mult era un rău demon...
Acum spiritele vor fi salvate.
CITEȘTI
Poezii nespuse
PoetryDedic această carte prietenului meu "EM" .Fără tine , vița mea nu ar mai fi ajuns aici. Mulțumesc ! Prima poezie ,am făcut-o special pentru tine.
