Capitolul 14

7.1K 227 1
                                    

- Mulţumesc ! zice el .
- Nu ai pentru ce.. . Sunt aici..
- Hai să ne oprim pe bancă , că nu mai pot .

Îl aşez pe bancă uşor . Apoi mă aşez lângă el .

- Şi nu îţi aduci aminte cine era băiatul ăla ?
- Nu , l-am văzut decât de la spate . răspunde el şi îşi trece o mână prin părul lui blond ce îi stătea în toate direcţiile .

În timp ce încercam să fac puţină conversaţie cu el , mă uitam insistent la buza lui care sângera încontinuu . Îh.. Nu mă lasă deloc să-l ajut .

- Hai să-i sunăm pe ai tăi ca să te ducă la doctor , poate ai ceva rupt şi trebuie tratat . spun eu .
- Mda...ă... da îi sun acum , dar mai bine mergem să te duc acasă şi după am grijă de mine . spune el puţin agitat .
- Nu , azi e rândul meu să am grijă de tine , aşa că dă-mi telefonul că o să-i sun eu .
- Care telefon ? zice el aducându-i pe spate într-o fântâniţă cu apă .
- Ce faci ?! De ce l-ai aruncat ?
- Fără motiv , mi-a alunecat din mână . spune el cu un rânjet viclean .
- Şi ţi-a alunecat tocmai acolo , nu ? Frumos , Seba.. . oftez , apoi îmi dau ochii peste cap .
- Se mai întâmplă , hai să mergem , ajută-mă să mă ridic .
- Şi telefonul tău ? întreb eu .
- Îmi iau altul , mâine sau poimâine... Cred ..
- Binee... dacă zici tu ..

Mă ridic de pe bancă şi îi dau o mână de ajutor . Yoii... Cam greu sacul ăsta cu muşchi . Atât de greu încât mă trage peste el când cade înapoi pe bancă .
Îl trag de mână cât pot de tare , dar degeaba . Mai trag o dată , la fel . Mai încerc încă o dată , fiind a treia oară , e cu noroc şi când încerc să trag de el , mă împiedic de picioarele lui şi cad peste el având faţa aproape de faţă lui . Ne uitam atât de atent şi profund unul în ochii celuilalt . Ceva se petrece aici ? Ştiu doar , că un sentiment ciudat mă face să mă simt în singuranţă . Parcă ar fi o vrajă . Deja tremur . Cobor privirea la buza lui care sângera încontinuu . Ridic privirea şi mă muşc de buză de parcă aş vrea să-l sărut . Se apropie de mine cu capul din ce în ce mai mult . Respiraţia noastră se contopea una cu cealaltă , părea a fi un vis , dar nu era . Se apropie şi mai mult de buzele mele . Îmi ridic mâna dreaptă şi cu degetul mare îi şterg picătură de sânge ce se scurgea pe bărbie lui . Se uita fix la buzele mele . Sincer , aş vrea să-l sărut , dar nu sunt pregătită.. sau.. nu cred că ar fi bine , mai ales că sunt cu Cristian , asta ar însemna că-l înşel .
Mă distanţez de el uşor şi las să îmi curgă o lacrimă pe obraz . Seba , îmi ia faţa în palmele lui şi cu degetul mare îmi şterge lacrima care îmi străbătea obrazul uscat . Mă trage la pieptul lui şi mă sărută pe frunte .

Prima dragoste...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum