Capitolul 8

7.6K 227 1
                                    

Vine în faţa mea şi îmi apucă mâna dreaptă , mă saltă în sus şi cu ambele mâini ale lui , îmi cuprinde faţa , o ridică în sus şi se uită adânc cu ochii lui albaştri fix în ai mei . Îmi apleacă puţin capul şi mă sărută fin pe frunte .

- Trebuia să fac asta , poate te vei simţi mai bine după.. . zice el uitându-se în ochii mei .

Atunci îşi lasă mâinile jos şi pleacă . Off...mă omoară...nici nu-l cunosc şi deja ne comportăm de parcă ne ştim de mult .
O haide femeie ! Ce e aşa rău ? Şi ţie ţi-a plăcut , deci..taci !
Grozav.. Mă cert cu mine..off

    După o săptămână .

A trecut o săptămână.. . Totul e la fel ca înainte , mai puţin legătura mea cu Cristian . Am început să ne apropiem unul de altul de când nu mai e Seba . Că tot am adus vorba de el , oare ce s-a întâmplat de nu a mai venit să mă mai vadă ? Îmi plăcea oarecum prezența lui , dar mă rog..
Mă ridic din pat , îmi iau un prosop și merg la baie . Termin după 40 de minute . Ies din baie direct în camera mea , când aud telefonul că sună .

- Da ?
- Sam ? Tu eşti ?
- Da eu . Cu cine vorbesc ? zic eu.
- Sunt Cristian . Ce faci , ești ocupată ?
- Nu , de ce ?
- Păi , mă întrebam dacă ai vrea să ieşim puţin mai târziu .
- Okay.. ! La ce oră ? întreb eu .
- Păi hai mai repede , în maxim o oră ..în părculeţ la mine .
- Bine .. .zic eu .

Mă duc la dulap , îl deschid şi îmi iau nişte blugi negri cu talie , un tricou alb şi nişte opincuţe , ceva comod . Nu prea am gusturi bune , dar na . Nu-mi place să mă machiez mai ales când mai am 30 de minute la dispoziţie . Îmi iau o poşetă , mă încalţ şi ies pe uşă , când dau nas în nas cu mama .

- Ce faci ? Unde te duci ? întreabă ea .
- Mă duc să mă văd cu Cristian .
- Eşti iar cu el ? Adică vreau să spun că , după atâta suferinţă încă ţi la el mă , mamă , mă !
- Da ţin ! Mamă vorbim când mă întorc că acum mă grăbesc ! zic eu .
- Bine , când vi trebuie să vorbim neapărat !
Cum ziceam , îmi iau geanta şi plec . Ajung în maxim 20 de minute . Seba nu e acolo .

     Ăă...Seba ? Am vrut să zic Cristian . Hmm...mă vorbeşte Seba..

     Mă aşez pe o bancă de lângă o cafenea . Stau acolo puţin ...mai mult timp , până când...

- Hei ! Scuze că am întârziat . zice el şi mă sărută pe buze .
- C-ce a fost asta ? zic eu bâlbâit .
- Un sărut , ce nu îţi place ?
- Ba da , doar că m-ai luat prin surprindere .
- Okay..! Hai la mine , aşa ne uităm la un film .
- Bine , cum vrei... . zic eu .

Îmi dă o mână de ajutor să mă ridic de pe bancă . Mă prinde de talie , apoi îmi dă un sărut scurt .

Prima dragoste...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum